vineri, 25 ianuarie 2013
Mana stanga a diavolului +18 yaoi
Capitolul 1
- Numai zambi ca prostul si arata cartile! Tipa unul dintre "amicii" mei de poker la mine, facandu-mi sa mijesc ochii foarte stranii, parand niste fante amenintatoare.
- O data sa tipi la mine si vei fi mort, spun calm, privindu-l plictisit cu coada ochiului, pe tipul de langa mine, scotand un pistol si asezandu-mi-l la tampla.
Mda. Acum urmeaza o chestie destul de neplacuta pentru mine, dar si gadilicioasa, ce ma facea sa imi arat adevaratul chip la acesti idoti. Imi dau ochii peste cap, iar glontul imi intra in acel timp in cutia craniana, dandu-mi capul intr-o parte, parul flutura usor, apoi il las in jos. Un firicel de sange total nebisnuit isi facu aparitia de la tampla, picurand de cateva ori pe suprafata mesei. Il aud cum se aproprie de mine, facandu-ma sa zambesc si sa ridic usor chipul, privindu-i cu ochi lacomi, pofticios si infometati. Ma intorc rapid, apucandu-l pe pistolar de gat si ridicandu-l in aer.
- Unul ca mine nu poate fi ucis, spun si vocea mea era groasa, ragusita si suna, ca si cand ar mai vorbi inca cativa din trupul meu. Nici macar insusi Dumnezeu nu ma poate dobori, mai spus si deschid gura, incepand sa trag aer in piept.
Din gura nenorocitului aluia incepu sa ii sug toata energia din corp, imbatranindu-l si transformandu-l in cenusa. Glondul imi iesi din tampla, iar rana mi se vindeca. Ma intorc spre ceilalti doi si imi arat colti mari insotiti de dinti micuti si zimtati, foarte taiosi. Ma reped spre ei, bagandu-le fara nici un efort mainile in cutiele toracice, scotandu-le inimile si incepand sa le mananc cu o placere nebuna. Incetul cu incetul am inceput sa ii devor pe acei oameni, nelasand nimic in urma mea, decat tarana lor.
- Chinta roiala, netotilor, mormai, dand pe fata cartile mele, stergandu-ma cu antebratul acoperit cu o manusa de un gri-inchis, ce imi acoperea trei-sfert din mana, cu catarame si imi despartea degetul mare de restul, gura de sange.
Imi iau de pe fotoliu geaca din fas negru, pe trup, cu catarame, ascuzandu-mi maioul si trupul cu muschi discreti, dar puternici. Ies din subsolul blocului darapanat, in strada, punandu-mi o pereche de ochelari de soare, cu lentila in forma de lacrima si foarte negri, cu aspect de oglinda, pentru a-mi ascunde ochii. Mergeam calm pe strada, uitandu-ma din cand in cand dupa vreun muritor, al carui umbra era mai slaba sau mai puternica, in functie cum avea sfarsitul. Se parea ca Mu si Nu au mult de lucru in zilele astea cam post-apocaliptice. [i]Incurand, dragi mei, tata va stapani Pamantul[/i], rostesc in gand, zambind enigmatic si trecandu-mi limba peste buze. Privesc cerul de un violet intens, ce era strabatut de un fulger de un rosu-aprins si intens. Iar va ploua cu grindina si afaceristi de noul drog [i]Crystal dream[/i], vor iesi in carduri afara, pentru a pune mana fie si pe cateva bucatele de apa inghetata. Patetic. Imi bag capul intre umeri ca sa nu par ciudat, ca nu ma afecta schimbarile de temperatura din aceasta lume muribunda. O cioara zbura foarte aproape de mine, facand parul sa vajaie in toate partile, dandu-i un aspect foarte sinistru, chair daca nu era de ajuns de ciudat si asa. [i]Cand ajung acasa, te omor, Upsilon![/i] Marai in gand, pornind mai departe spre casa mea intunecata si demonica.
Cum am intrat pe usa ma intampina pisica mea neagra, Lede, incepand sa se frece de picioarele mele, stiind ca am mancare pentru ea in buzunare. Zambesc, dar zambetul mi se estompa pe chip, cand am simtit un miros greu de crini si trandafiri putrezi, venind chair din bucatarie, impreuna cu un zornait de lanturi, stiind deja cine era in apartamentul meu modest si letal.
- Daca cioara ta va mai zbura asa de jos pe langa mine, ii rup capul si ii beau sangele, informez pe Ingerul Mortii, ce bea incet o ceasca de cafea amara, mucegaita de mult.
- No, te rog esti si asa ciudat si fara ajutorul corbului meu. Spune-mi si mie ce adolescent de nouasprezece ani cu parul violet-rubiniu cu reflexi de alb la lumina, iar ochii de un negru cu particule de albastru si pupila alba. Deci? I-a spune-mi, imi ceru raspunsul, facandu-ma sa imi atintesc ochii de culoarea aurolei boreale in albastru si negru spre ea.
- Doar in Iad exista, la fel cum exista Emo cu lanturi prinse de catusele de la incheieturile sustinute doar de niste fibre de muschi, imbracata cu niste zdrente pe care le numesti haine, ce iti acopera doar partile intime, iar parul e de un verde-neon atat de aprins, incat ma dor ochii chiar si cu ochelari de soare, o impung cu vorbe, iar Upsilon facu o fata ranita, apoi incepu sa rada ca o idioata.
Ii dau de mancare Ledei si trag un scaun in fata tipei, asezandu-ma cu spatarul in fata, punandu-mi pe el antebratele si lasandu-mi pe ele barbia. Ingerul ofta si imi spuse ca se afla aici pentru a-mi da o misiune.
- Un baiat pe nume Jessey McGregori e in moarte clinica...
- Nu e in departamentul meu, e in al tau, deci, mi-a parut bine sa te vad Upsi, pe acolo e usa, te rog sa pleci, spun ironic si nerabdator sa scap de ea, fiindca vroiam sa plec putin pe la casele de toleranta din oras.
- Ha, ha, ha, m-am start de ras, nu alta, imi raspunse ironica, afisandu-si o fata acra. Lu va fi foarte suparat, cand va auzi, ca vestitul No l-a refuzat, dupa ce a primit un ordin direct, ma informa, oftand pe un ton teatral, atragandu-mi atentia.
- Upsilon, ti-am spus vreodata cat de mult te iubesc? Esti preferata mea dintre Ingeri Mortii, o lingusesc, fiindca astfel nu as primi defel informatia.
Tipa ofta si bau ce mai era in ceasca, apoi isi drese glasul, trecandu-si limba peste buze, jucandu-se cu rabdarea si nervi mei, cu care stateam foarte bine, chiar si pentru ametite ca ea.
- Deci, mama lui Jessey din America de Sud, Rio de Janiero, care sunt emigranti din Los Angeles, a facut un pact cu Lu, ca fiul ei sa poarta toata viata nu stiu ce tatuaj a unuia dintre draguti lui, numai ca el sa traiasca, dar..., se intrerupse si trase aer adanc in piept, ridicandu-se in picioare si eu la fel.
- Sufletul sau refuza sa se intoarca in trup la comanda lui Lu si asa ca ma trimite pe mine de la mama dracului din Londra pana in Rio, ca sa ii gasesc sufletul, sa aflu cui draguti ii apartine si apoi sa ii promit o chestie, de care o sa ma leg toata viata mea de nemuritor pana o indeplinesc sau ma dezleaga el, ca sa se intoarca in suflet si ca Lu sa ii ia sufletul mamei baiatului imediat cu ajutorul lui Mu sau Nu? Intreb, punand cap la cap informatile primite de la verzuie.
- Exact frumosule, imi spuse in latina, iar eu oftez, facand-o sa chicoteasca sadic. Ne mai vedem No, mai spuse si ma pupa pe buze, ranindumi-le, fiindca saliva ei era ca un acid sulfuric pentru cei ca mine.
Disparu intr-un vartfez de fum negru, inainte ca eu sa mai apuc sa imi testez sabile si atacurile dimensionale, letale, precise si n-au nevoie de ascutit sau ingrijit. Ma trantesc pe canapeaua din sufragerie si inchid ochii, gandindu-ma daca sa merg pe Lede sau cu avionul. Ii aud mieonatul pisici ce ma facu sa zambesc amuzant. [i]Voi merge cu Lede...[/i]
Capitolul 2
[i]Incurand[/i], ii soptesc pisici mele in gand, cand aceasta intinse o labuta printre grati spre mine, pentru a se juca cu cataramele de la manusa. Nu imi venea sa cred ca am acceptat misiunea de [i]Calauzitor[/i], pentru a-i face pe plac lui Lu. Imi dau ochii peste cap, ce erau acoperiti de o pereche de lentile de contact albastru-cenusiu. Incurand acele lentile se vor topi din cauza acidului de pe suprafata ochiului meu.
- V-am adus lapticul pentru pisicuta dimneavoastra, dar aveti grija sa nu il varsati pe scaun sau pe jos, ma ruga insotitoarea de zbord, iar eu i-am zambit cuceritor, mirosind cum se inrosi in obraji, fiindca eram orb cu lentilele de contact pe ochi.
Ce prost am fost, ca nu m-am dat orb, putand sa port ochelari de soare si in avion, dar atunci ar fi insemnat sa apelez la Mu sau Nu pentru a-mi insotitori de bord. Pufnesc usor, iar respiratia mea rece se transforma in mici rotocoale de aburi, cand intra in contact cu aerul cald din avion. As fi atras si mai mult atentia asupra mea nsite adolescenti cu niste culori... ma rog, chiar si un clov de circ arata a frumusete mondiala fata de cei doi gemeni-siamezi, care aratau... nu gaseam un grad, cuvant, persoana, lucru, obiect, animal sau culoare ce sa il sau o folosesc pentru comparatia infatisarii celor doi. Imaginea acelor ciudateni ale... naturi daca ii pot numi asa, insotindu-ma pe avion, ma facu sa tremur involuntar, simtind cum mi se zbarleste parul de pe ceafa. Trag aer in piept - chiar daca nu aveam cu adevarat nevoie de el - pentru a-mi alunga senzatia de... greata, iritare sau incordare, provocata de imaginea alor doi ametiti si jumatate.
-[i] Doamnelor si domnilor, in cinci minute aterizam pe aeroportul Santos del Rio. Puneti-va centurile si fixatile bine[/i], se auzi vocea pilotului in braziliana prima data si apoi in engleza.
- Sa o facem si pe asta Lede, chiar daca nu o sa ne placa, ma adresez pisici, punandu-mi centura de siguranta si incerc sa ma relaxez in scaun, chiar daca imi era cam imposibil sa o fac acum.
Avionul incepu sa piarda altitudine, aternizand cu o zdruncinatura usoara, facandu-mi pisica sa se infoaie agitata. Dupa ce am trecut de punctul de control, primul lucru a fost sa ma duc la baie, pentru a-mi da jos si ce mai ramasese din lentilele de contact si sa imi pun pe ochi, ochelari de soare. Acum tot ce trebuia, era sa il gasesc pe acel pusti, dar nu singur, apoi sa il dau in custodia favoritului lui Lu si ma pot intoarce inapoi in Londa. Abia asteptam sa ma intorc acolo, unde fetele faceau orice pentru droguri si senzati tari, iar ce senzatie mai tare decat cineva ca mine, ce nu oboseste niciodata fizic si este in stare sa isi gaseasca prada oriunde si oricand. Dupa ce imi verific tinuta alcatuita dintr-o pereche de pantaloni negri, cu catarame, adidasi negri, o bluza pe trup neagra, ce imi dezgolea umeri, fiindca aveam, pe dedesupt un maiou pe gat, de aceeasi culoare ca si bluza, era acoperit de o geaca de trening, neagra cu dungi albastru-nocturn. O privesc pe Lede si o scot din cusca, punand-o pe blatul de la chiuveta, iar din cursca ei scot niste haine de femeie, apoi imi pun mainile de o parte si alta a corpului animalului, aplecandu-mi capul, incat buzele mele ii atingeau nasucul mereu umed si cald.
- Am nevoie de tine, frumoasa si letala mea Lede, arata-te sub forma umana, scumpul meu succubusc si draga mea fiica, soptesc si ii dau un mic sarut pe gurita.
Parca ar fi fost in filmele digitale pe computere, pisica se transforma sub privirile mele, intr-o superba tanara de cincisprezece ani - varsta cand a fost violata si ucisa, dar ca si un cadou pentru mine, Lu a facut-o succubusc - cu sani de marime medie, iar parul ca al meu, ii ajungea pana in talie. Ochii ii erau caprui cu tente de violet si relexi de verde-pisicesc spre albastru-demonic, cand lumina ii invada retina. Fata ma imbratisa, fiind bucuroasa ca ma vede si prin alti ochi, decat cei de pisica. Dupa acest scurt episod emotional, i-am dat voie sa se imbrace, tragand pe ea o rochita, mini, neagra, pe trup, din dantela neagra si in picioare niste jambiere din lana, pe picior, preferand sa ramana desculta. Iesim din aeroport, comportandu-ne, ca si cand ar fi normal infatisarea noastra stranie. Ne urcam intr-un taxi si ii comunic adresa spitalului soferului, rugandu-ma sa nu dau peste o pacoste de muritor, ca il bagam atunci si pe Lu undeva cu ordinile sale, fara sa imi pese ca imi va lua si anvergura, ca si asa mi-a luat minunatul meu penaj, dupa care plangeam - metaforic - si acum. Oftez si imi las capul pe spate, ascultand sporovaielile soferului in legatura cu politica si lumea asta ce era pe sfarsite.
Am intrat in spital, fara sa ii dam prea multa importanta receptionerei, ce se lua dupa Lede, ca sa se incalte, dar a renuntat imediat, fiindca fata isi folosi puterile primite cadou si de drept, inca din nastere. Zambesc bucuros, ca isi foloseste acest drept, dar revin rapid serios, mai ales cand o vad pe mama lui Jessey.
- Buna, tu trebuie sa fi despre cel care mi-a vorbit Upsilon, eu sunt Amanda Caine, spuse femeia, intizand mana spre mine, iar eu am dau mana cu ea, pupandu-i dosul palmei, iar muritoarea tresari cand imi simti repiratia pe pielea ei.
- Eu sunt [i]Calauzitorul[/i], iar aceasta este Lede, le fac femeilor cunostinta. As putea sa il vad pe baiat, pentru a-i verifica semnul si apoi sa ii anunt [i]Stapanul[/i]? O intreb pe satena - Amanda avea parul saten, lung si des, carliontat -, care apropa rapid din cap.
Intru in salon si il vad pe pustan conectat la aparate. Ii iau fisa si imi pun ochelari in par, citind datele. Pentru un copilandru de saptispe ani, sa te joci cu substantele chimice din laboratorul de chimie si sa faci o data cu el bum, nu erai prea destept.
- Sa vedem noi al cui dragut esti, mormai si imi musc degetul aratator, iar prin epiderma subtire, isi facu o bobita de sange de culoare purpurie spre portocalie.
Ii intorc capul intr-o parte si ii ridic in sus barbia, dezvelindu-i gatul, putand sa ii vad venele ce ii strabateau acea portiune. Soptesc niste cuvinte in latina, dar pe dos si las picatura de sange sa ii atinga pielea, ce o absorbi, formand un tatuaj in forma de dragon tribal, alb-negru, facandu-ma sa maresc ochii de uimire, apoi sa zambesc ironic. [i]Lu, sarpe batran si viclean ce esti. M-ai trimis sa fiu [/i]Calauzitor[i] pentru propriul meu [/i]Suflet[i] si sa il iau in puterea mea[/i], imi spun in gand si iesi din salon, apucand-o pe Lede de mana si tragand-o dupa mine. Era timpul sa ii cautam sufletul prin locurile ce le adora sa le viziteze in timpul vieti, dar presimteam ca o sa cautam intr-un fel acul in carul cu fan. [i]Fiecare prada are si un barlog, iar un pradator de calibrul meu mereu isi gaseste prada...[/i]
Capitolul 3
Priveam orasul de pe acoperisul unui bloc destul de inalt, de unde aveam o panorama superba, daca eram turist. Numai de turism nu aveam eu timp acum, fiindca trebuia sa il gasesc pe pustiul ala, sa ii aduc [i]Sufletul[/i] inapoi, apoi sa ii trag o bataita zdravana la poponeata. Imi fut o palma peste frunte amintindu-mi rolul [i]Sufletelor[/i] cu [i]Stapani[/i], ce ma facu sa ma gandesc la o alta pedeapsa.
- Tampita aia de profesoara m-a pus sa scriu pe doua table, cu scris mic [i]Nu este bine sa infund toaletele[/i]..., se pierdu vocea unui muritor, ce trecu prin spatele meu, plangandu-se la amicul sau.
Ranjesc diavoleste, imi bag mainile in buzunarul gecii si pornesc spre intrarea in lift. Cred ca o sa-l pun si eu pe Jessey sa imi scrie de zece mii de ori [i]Nu ma voi juca niciodata cu substantele chimice ca sa fac eu bum, eventual sa il fac pe altul bum[/i]. Apas pe butonul cu un P mare si ma razam de peretele liftului, junruandu-l in gand pe Lu, care era un idiot si jumate, incat nu puteam sa il numesc..., ma rog, nu puteam sa ii spun cuvantul ala idiot ce incepea cu o litera din alfabet si pe Dumnezeu, ca mi-au luat penajul minunat. [i]Doi nenorociti![/i] Marai in gand, incuntandu-ma, iar umbra din spatele meu deveni mai compacta si aproape palpabila, facand ca pereti liftului sa protesteze infundat. Trag aer in piept pentru a ma calma, fiindca nu era bine sa distrug liftul. Eh, eu nu pateam absolut nimic, dar cei care asteptau in dreptul usilor pateau ceva. Daca uni dintre ei mureau, puteam sa fac pariu cu oricine pe oricat, ca ii vedeam pe dereglati de Mu si Nu, peridandu-se pe aici si pe ceilalti, uitandu-se la ei ca la circ. Dingul liftului ma trezi din visare si ies din lift, dar...
- No! Aici! Aici! Striga cineva, iar eu m-am prefacut ca nu pe mine ma striga, ametita aia de Nu, dar pana sa apuc sa ma indepartez, tipa ma apuca de mana si ma intoarse spre ea. Esti surd sau ce? De ce ma ignori, cand te strig? Ma intreba furioasa fata de saispe ani, cu o coafura... daca cositele impletite cu pene de paun, ce se observau printre suvitele prinse la radacina cu puf roz si taiat ca dracu, la breton - o parte mai sus si alta mai jos - se numeste coafura, eu sunt... Arhangelul Mihail.
- Normal ca te ignor, clov de circ ambulant, care ma striga tocmai de la capatul coridorului! Marai nervos, smulgandu-mi mana din a ei, privind-o drept in ochii de un rosu-aprins, combinat cu negru si verde-neon, cu pupila de un albastru-electric, in forma de stea cu sase colturi.
Fata se maimutari in fata mea, arajandu-si cearceaful de un galben-pai, ce era aranjat, incat sa para o toga romana, purtata de regine sau printese. Asta era una dintre tinutele ei normale, fiindca o data am vazut-o imbracata doar cu niste stelute de mare, ce ii acoperea feminitatea si nuri, lasand restul la vedere. O vad pe Lede, ce facu o fata socanta, sa ma vada cine ma insoteste, dorindu-si din suflet, sa se prefaca, ca nu ne cunoastem absolut defel. Nu o vinovateam. Eu imi doream la fel! Nu se uita din cand in cand la noi, sa fie sigura ca nu am sters-o apoi se opri intr-un gang, asezandu-se pe un container de gunoi, facandu-ma sa ridic o spranceana intrebator.
- Sti ce se intampla daca nu ii gasesti [i]Stapanului[/i] pe Jessey? Ma intreba, privindu-ma cu pocainta, mila si dor, de parca as pleca la vreo cruciada sau la Jihad.
- Da, voi primi de la Lu o bataita la poponeata si ignor pe messenger de la [i]Stapanul[/i] lui Jessey, incat ma voi tranti pe podea, incepand sa plang, lovind podeaua cu pumni si picioarele, ca un copilas de trei ani, mormai iritat de simpla prezenta a tipei, ce arata... ma rog, arata cum arata.
Nu scoase traditionalul [i]Ha! Ha! Ha![/i], pe un ton ironic si iritat, aratand ca nici eu nu ii eram tocmai drag ei. Lede ma intreba mintal, ce a fost cu acea chestie cu mistocareala, dar i-am retezat-o scurt, spunandu-i ca are treaba de cautare, facand-o pe copila sa scoata limba la mine si sa ma injure printre dinti. Mda, se vedea cat de iubit eram de alti.
O ascultam calm pe fiica mea, cum imi transmitea mintal, toate informatile adunate despre [i]Sufletul[/i] meu, in timp ce stateam la masa de la o cafena si beam linistit un frappe cu gheata. Nici nu stiam de ce beam acel lucru, fiindca si asa nimic nu avea efect asupra mea, fiindca si asa nu percepeam unele chesti, decat daca imi intrau in carne si atunci, ca niste senzati gadilicioase si nimic mai mult. Nu simteam in rest absolut nimic. Chiar daca eram considerat nesimtit de multi, nu imi pasa. [i]Multumesc mult Lede, voi face o cercetare in casa lui[/i], ii transmit fetei, lasand niste bani pe masa, pe care ospatarul ii lua imediat, cu ambele maini. Se vedea de la o posta ca muritori au uitat de mult calea lui Dumnezeu si au apucat-o pe alta cale, dar asta nu insemna sa fi ca o lipitoare de lacom. Trag aer in piept si dispar din fata unor muritori, aparand in fata blocului tanarul, aproape sperind-o pe Lede.
- Ce etaj? O intreb, privind blocul inalt de zece etaje, de garsoniere, cercetand din priviri o cale de intrare in cladire, dar nu prea aveam cum.
- Etajul cinci, geamul cu draperi albastre ce flutura in bataia vantului, ma informa fata si eu am ridicat o mana in sus, iar fata ma prinse, teleportandu-ne in camera tanarului.
O trimit pe visinie sa cerceteze locuinta, cat timp eu cercetam camera pustiului. Pufnesc usor si bajocoritor. Semana cu o camera de adolescent obisnuita. Postere cu formati, patul nefacut, dulapul vraiste, sticle de alcool pe podea, droguri prin sosete, un jurnal, niste C.D.-uri... Imi opresc cautarea cu ochii, indreptandu-ma direct spre jurnalul, ce statea aruncat neglijent pe jos. Il iau in mana si incep sa rasfoiesc prin el, citind el fugitivo, printre randuri pentru a descoperi un loc unde ii placea lui sa marga in viata umana. Zambesc, cand gasesc ce cautam si apoi fluier dupa Lede, ce aparu imediat, cum am chemat-o la mine.
- Sa mergem, spun calm, punand jurnalul la cureaua blugilor, fiindca presimteam, ca aceasta treaba cu [i]Calauza[/i], nu este o chestie tocmai usoara.
[i]Acum inteleg de ce Gamma s-a retras din aceasta slujba. E de tot rahatul...[/i]
Capitolul 4
- Esti sigur ca spiritul sau vine aici? Ma intreba Lede, stand cu fundul pe o cripta funerara si citea plictisita o revista de moda, scotand din cand in cand, cate un sunet de dezgust.
- Vine, spun scurt, atragandu-i atentia. Orice suflet ce are un [i]Stapan[/i], este Polegeist, iar eu simt orice Polegeist ce trebuie sa revina la viata, iti dai seama ce va fi aici, ii raspund la intrebarea nerostita a fetei, teleportandu-ma cu trei metri mai in spate, cand o cruce ateriza, exact in locul in care am fost mai devreme. Sa inceapa jocurile, mormai pentru mine, dandu-mi jos geaca, dar nu inainte de a-mi lua un lant din argint, cu o cruce de aur prinsa de el, folosindu-ma doar de puterile mele psihokinetice, fiindca acele metale imi puteau face rau - aurul imi lasa urme de arsura adanci, iar argintul ma lasa fara vlaga in corp -, iar pentru spirite, le obliga sa revina in trup sau sa isi ocupe pacea interioara. Misc mana in fata, iar crucea porni spre spiritul baiatului, ce era ocupat cu Lede, arucand in ea cu ramasite.
- Lasa-ma in pace! Tipa el, iar puterea sa de Polegeist, ma facu sa pic ingenunchi si sa tremur usor, fiindca puterea ce o poseda era aproape egala cu a mea.
Pufnesc usor in bajocora, fiindca un [i]Suflet[/i] se apropia, ca Polegeist, la putere cu [i]Stapanul[/i] sau. Sar de pe alee, aterizand cu o gratie de invidiat pe capul unei statui, ce infatisa un inger rugandu-se pentru cel raposat. Imi misc mana si crucea se indrepta spre tanar, ce incerca sa o respinga, dar trecu prin scutul sau de energie, legandu-l imediat.
- Da-mi drumul! Tipa Jessey, zbatandu-se ca un nebun, pentru a se elibera de sub puterea lantului si a cruciei. Te rog, da-mi drumul, ma implora, iar ochii sai albastri-cenusi, au inceput sa se incarce cu lacrimi, dar pe mine ma lasa rece.
- Intoarce-te in trupul sau, spun rece si calm, asezandu-ma pup in fata lui, fiindca castaniul era pe jos, din cauza puterii ce o avea crucea asupra lui.
- De ce? Ma intreba, cu ochii in lacrimi, ce au inceput sa ii curga pe obraji rumeti. N-am pentru ce sa traiesc, murmura, facandu-ma sa imi dau ochii peste cap.
- Asculta-ma bine Jessey. Eu nu as fi venit dupa aici, daca nu imi erai [i]Sufletul[/i] meu, sa ma milogesc de tine sa te intorci in trup, fiindca e de ajuns sa iti odorn si gata, dar va fi foarte dureros pentru tine, ii explic situatia, neavand chef sa ma mai tocmesc cu el.
Satenul - Jessey - imi zambi complice si imi spuse ca se va intoarce, daca il invat magie neagra si cum sa o foloseasca. Raman usor uimit, ascuzand rapid uimirea, dupa o masca de indiferenta si calm total. Aprob, facandu-mi un [i]x[/i] in dreptul inimi, ce se imprima in piele, pentru a-mi amintit tot timpul promisiunea ce i-am facut-o [i]Sufletului[/i]. Pustiul imi zambi si inchise ochii, iar spiritul sau disparu, reintorcandu-se in trup, in timp ce eu mormaiam blesteme peste blesteme lui taicamiu si lui Lu si la mai multi, acordandu-le o atentie deosebita, mamelor lor. Imi privesc fiica, care tatai dezaprobator, apoi imi spuse ca ii este foame si vrea sa manance niste mancare japoneza. Ridic din umeri si o urmez, dupa ce am bagat crucea la loc sigur, sa nu o ating din greseala cu pielea, ca o pateam rau.
- Vreau ramen, tati, spuse Lede, facandu-ma sa mormai iritat, imitand-o pe tanara, fiindca numai de mancare nu aveam eu chef acum.
Inganam fiecare cuvant pe care visinia ii spunea mamei [i]Sufletului[/i] meu, in legatura cu plecarea ei cu Nu in Iad. Nu intelegeam ce atata explicatie trebuia, fiindca ii s-a spus clar care sunt conditile, inainte sa semneze cu sangele ei, pentru as reinvita fiul. Simt cum cineva ma prinse de mana, facandu-ma sa ma uit la baiat, ce acum isi reveni din moartea cerebrala si ii fac cu ochiul amuzat. Acesta casca gura, ramand socat, dar isi reveni si imi zambi incurcat, arata ca ii pare rau ca m-a atacat in cimitir.
- Incurand te vei face bine si voi avea eu grija sa nu te mai joci cu explozibilul, il informez pe un ton ce nu lasa loc comentarile.
Aproba din cap, incercand sa se ridice in picioare, dar nu l-am lasat, fiindca acum eram destul de expus pentru alti, asta multumita lui Lu. Nu stiam de ce vroia sa ma pedepseasca in halul acesta, devenind vulnerabil in fata inamicilor mei. Pufnesc ironic, indepartandu-ma de pusti si ducandu-ma la geam, gandindu-ma la Alu, fiul lui Berzelius, primul copil a lui Lu. Inchid ochii incercand sa imi amintesc cum arata Alu, dar in spatele pleoapelor aparu imaginea stearsa, vazuta ca prin vis a unui tanar ce parea mai mic decat mine la intaltime, cu parul de culoare deschisa, la fel si ochii ii avea. Nu imi puteam aminti exact culorile lor sau aspectul trasaturilor, dar stiam ca erau deschise.
- Du-te dracului Lu! Marai nervos, fiindca el a pus special un ritual pe mintea mea, cand m-a exilat din Iad, ca sa nu mi-l pot aminti pe Alu.
O simt pe Lede venind langa mine si luandu-ma de mana, asezandu-si capul pe umarul meu, unde ii placea sa stea, chiar si cand era pisica. Trag aer in piept si ii spun lui Jessey, ca o sa-l astept la el acasa, apoi am iesit din salon impreuna cu visinia.
- Ce s-a intamplat tata? Ma intreba calma, privindu-ma atent, pentru a ma prinde cu minciunea.
- Mi-e ciuda ca nu pot sa mi-l amintesc pe Alu. In afara ca ii vad imaginea ca prin vis si stiu ca parul si ochii, sunt de culori deschise, nu imi pot aminti nici un detaliu. Sunetul vocii, culoarea exacta, cum arata cu adevarat, dar totusi e mai bine cum mi-l amintesc acum, decat inainte, ii marturiesc, iesind din spital, indreptandu-ne spre apartamentul muritorului.
- Inainte? Repeta fata neincrezetoare, privindu-ma cu acei ochi minunati.
- Cum am fost exilat din Iad, am incercat sa mi-l amintesc pe Alu si ce am facut noi, dar totul era negru opact. In timp cu rabdare, am slabit ritualul ce mi-a fost facut, dar..., ma opresc in mijlocul propozitiei, oftand din suflet, fiindca chiar imi era dor de el.
Lede imi flutura un zambet de rau amurg, apoi ma apuca de mana, tragandu-ma dupa ea. [i]Ce ai in minte, scumpa mea fiica?...[/i]
Capitolul 5
Stateam turceste pe pat, uitandu-ma calm cum Jessey isi facea bagajele pentru a pleca cu mine in Londra. Eram bucuros ca [i]Sufletul[/i] eu era intreg, dar in acelasi timp usor ingrijorat pentru Lede, mai ales ca mi-a spus ca ea va mai ramane putin in acest oras. Trag aer in piept si il privesc pe muritor, cum se chinuia sa inchida valiza burdusita de haine. Frate, asta ma face sa cred ca are mai multe haine decat Nu si Mu la un loc. [i]Sper ca nu se asteapta sa aibe toate boarfele si toalele de acolo in apartamentul, se inseala amarnic, fiindca cate o data trebuie sa plece cu mine in misiuni, cu darzele de pe el[/i], imi spun in gand, privindu-l cu ochi goi si sticlosi. In momentul de fata, daca eram sincer cu mine insami, imi pasa mai mult de fiica mea, decat de [i]Sufletul[/i] meu, fiindca din partea mea, Lu si cine dracu o mai vrea, n-au decat sa ma pupe direct in coaie, dar nu as avrea curaj, fiindca as ramane fara ele, fiindca cu siguranta m-ar musca de "ouale" mele. Ma cutremur usor la acest gand, apoi scutur din cap pentru a-mi alunga gandurile acelea si niste suvite violete-rubini mi-au intrat in ochii mei de culoarea smoalei cu mici ondulati de albastru-nocturn, aratand ca un fel de aurola boreala.
- Doresti ceva? Il intreb ironic pe Jessey, ce se propti cu palmele in genunchi mei, privindu-ma drept in ochi. In afara sa ma asez pe valiza burdusita de zdrente, ce le numesti haine? Continui intrebarea, urmarindu-i atent orice gest pe care il facea in prezenta mea.
- Ce vopsa ai folosit sa ai culoarea asta? Ma intreba adolescentul surescitat, luandu-mi o suvita de par, privind-o atent. Mai exista lentile de contact exact ca ale tale? Continua cu avalansa de intrebari, facandu-ma sa imi dau ochii peste cap si sa ma ridic in picioare.
- Ai la dispozitie cinci minute sa fi gata cu bagajele sau plec fara tine, il anunt, ducandu-ma in bucatarie, direct la suportul de cutite, uitandu-ma la ele.
Iau de acolo un cutit si ii rup varful, fara pic de efort. Imi sufulc maneca de la bluza-tricou, cu capison ce o purtam si incepu sa imi scrijelesc niste cuvinte in latina, direct pe piele, insangerandu-mi antebratul. Soptesc un cuvant pe dos tot in acea limba de mult uitata, folosita doar in medicina, dar rar si nu vorbita fluent, iar scrisul disparul, lasand in urma sa piela neteda si fina, ca si cand nu as fi incercat nimic pe ea. Aud zgomote pe hol si cand ma duc sa vad...
- Spune-mi ca glumesti, mormai ironic si plictisit, fiindca holul era ticsit de bagaje si Jessey statea in varf. Sa mergem, spun calm, disparand din fata lui si aparand dupa muntele ala de bagaje, deschizand usa, iesind afara din apartament, lasandu-l pe muritor sa se ocupe singur de bagajele alea.
Imi curatam ochelari de soare, in timp ce castaniul cu soferul taxiului se chinuiau cu bagajele. Dupa jumatate de ora de lupte cu boarfele, s-au urcat in masina si am pornit spre apartamentul meu.
- Cand ajungem acasa, o sa facem curatene in valizele alea si aruncam ce consider nefolositor, il atentionez pe tanar, fiindca m-am saturat de mormaielile soferului de langa mine.
- No, dar sunt...
- Gunoaie, ii retez scurt vorba, atintindu-mi ochii spre el, apucand usor de ochelarii de soare, pentru a-mi venea irisi. Eu nu voi tolera gunoaiele in apartamentul meu si in plus Upsilon ma va ajuta, ca si asa m-a tarat in rahatul asta de misiune, mormai, punandu-mi la loc ochelarii pe chip, apoi privesc pe geam.
Londra nu s-a schimbat mult timp, cu exceptia unor doua sau trei magazine deschise peste noapte, droguri pe jos si politia cu masina, alergand dupa vreun crimital sau vreo mafie. Soferul opri in fata blocului si dupa ce am dat jos bagajele, i-am platit cursa si am urcat sus, ajutandu-l de data aceasta pe Jessey, fiindca vroiam sa ii dau drumul lui Nu, Mu si Upsilon, care au venit pentru hainele ce le voi aruncau.
- No! Tipa Nu, sarindu-mi in brate, facandu-ma sa pic in fund si sa ne lovim cu capul de un scaunel, facandu-l amandoi praf si aschi. Mi-a fost asa de dor de tine! Continua sa tipe idioata aia, ca si cand nu ne-am vazut de mii de ani si cand colo noi nu ne-am vazut de doua zile.
- Lua-ti-o pe nebuna asta de pe mine, daca nu vreti sa inotati cu toti in ruine! Marai, incercand din rasputeri sa dau jos de pe mine aceea lipitoare insuportabila.
- Surioara lasa-l pe No sa respire, spuse Mu, apucandu-si sora de sub-brat si saltand-o de pe mine.
Ma ridic in picioare si imi frec capul, fiindca ma gadila senzatia si cucuiul. Apuc un geamantan si il car in sufragerie, il deschid si incep sa ma uit prin el doar cu privirea. Imi sulfuc manicile, ma asez in genunchi in fata maldarului de carpe si am inceput sortatul la mana.
- Gunoi - aruncam la cei trei Ingeri ai Mortii, ce incepeau sa se bata pentru - in dulap - ateriza la Jessey in brate -, gunoi, gunoi, hmmm..., gunoi, astea erau cuvintele ce le foloseam cu toate.
Dupa vreo doua ore si ceva, am terminat de sortat, iar din valizele tanarului, mai bine de jumatate toalelor se aflau in posesea celor trei prieteni ai mei, care au plecat imediat, cum am terminat.
- Maine mergem la cumparaturi si cumparam exact ce spun eu sau ramai tot ce acele haine, il informez pe castaniu, folosind un ton ce nu admitea comentariul si intru in camera mea, pentru a mai avea parte de liniste, fiindca simteam ca o sa-mi lipseasca aceasta liniste.
[i]Lu! Te urasc![/i]
Capitolul 6
Incercam sa nu fiu tentat sa arunc o galeata de apa rece ca si gheata, pe saracul Jessey, ce dormea ca si un porc, chit ca azi i-am spus ca sa gasesc luna in casa, pana cand ma intorc din oras, iar lucrul acesta s-a intamplat la zece dimineata si acum era unu si ceva dupa-masa. Zambesc sadic, ma duc in bucatarie, umplu o carafa cu apa rece, ma intorc cu ea in dormitor si il privesc cu ochi reci pe muritor.
- Ring, ring, e timpul sa te trezesti Cenusereas-o, spun ironic si ii torn tot lichidul din carafa direct in cap.
Castaniul sari ca ars din pat, aproape carpindu-mi un pumn in plina figura, daca nu ma dadeam mai in spate, pentru siguranta mea si a lui. Cand ma vazu, incepu sa ma injure de morti, morminte, paste si multe altele, facandu-ma sa izbucnesc in ras. Nu cred ca a inteles ca eu nu eram cu religia, chit ca stiam aproape totul despre ea. [i]Copil prostut[/i], imi soptesc in minte si ii spun ca in zece minute sa fie gata sau intru in el cu tancul. Cand auzi, tacu imediat, incepand sa isi caute niste haine, mai ales ca azi, nu vrea aveam chef sa ma duc sa ii cumpar haine. Dau sa ma intorc in bucatarie pentru ai pregati ceva de mancare, incat il aud pe pusti incepand sa se miorlaie, ca nu prea are multe obtiuni de imbracat.
- Nu e vina mea, ca hainele tale erau gunoaie ambulante, ii spun non-salant, revenind in bucatarie cu carafa goala si incep sa ii pregatesc pustiului micul dejun. Manca tot, fiindca vei veni cu mine pana undeva, sa ii fac un serviciu lui Lu, il informez pe Jessey, ce intra in bucatarie si se aseza in fata mea, incrutandu-se cand auzi numele lui Lu. Lucifer pustiule, il lamuresc rapid, dar adolescentul dadu din cap intelegator.
- Si ce trebuie sa facem pentru Lucifer? Ma intreba curios, facandu-ma sa zambesc sadic si de rau amurg.
- Tu nu faci nimic, pe cand eu fac ceva ce imi place si in plus mai trebuie sa mananc din cand in cand, ii marturisesc tipului, iar baiatul vrusese sa imi impinga in fata farfuria lui plina de cartofi prajiti. Nu mananc asa ceva, il lamuresc, izbucnind in ras ironic si bajocoritor.
Ridica din umeri si continua sa manance ca porcul, in timp ce eu cercetam harta orasului pentru a gasi mai usor depozitele alea. Trebuia sa il las undeva pe pustim, ca sa nu ma incurce in aceasta misiune, dar aveam senzatia ca nici unul sau una dintre cunostintele mele nu il va primi pe muritor. Fir-ar sa fie de treaba. Ma ridic de la masa si ii spun lui Jessey sa stea cuminte in casa si sa se distreze singur. [i]De ce am sa regret acest lucru, nu stiu de ce[/i], imi spun in gand, luandu-mi geaca din piele pe mine si iesind din apartament incuindu-l pe interior.
Priveam de pe marginea cladirii cum un grup de satanisti chinuiau fara un motiv anume o biata pisica, vrand sa o sacrifice lui Lu. [i]Datorita lor, Iadul nu va fi niciodata gol[/i], imi soptesc in minte, sarind de pe acoperis si disparand cand am ajuns foarte aproape de pamant, aparand pe un tron negru, plasmuit in smoala si impodobit cu crani de animale si umane.
- Cine, in numele lui Lucifer, esti tu? Ma intreb seful lor, pronuntand numele stapanului meu, facandu-ma sa zambesc ironic, punandu-mi picior peste picior si impreunandu-mi mainile in fata, razamandu-ma de spatarul tronului.
- Numele meu este Thanatos, dau numele fostei mele dadace si totodata seful suprem - in afara de Lu - al Ingerilor Mortii, punandu-mi cotul stang pe bratul tronului si lasandu-mi obrazul sa se sprijine de pumn. Lucifer m-a trimis, ii mint frumos, pronuntand usor in bajocora numele stapanului absolut in Iad, dar am avut grija sa nu se simta acea bajocora din el. Spune-ti-mi ce doriti de la Lucifer? Ii intreb amuzant, balanganindu-mi usor piciorul, fiind deodata interesat de modelul adidasilor din picioare.
- Vrem sa fim demoni! Strigara toti in cor, aproape facandu-ma sa izbucnesc in ras, dar m-am resemnat doar la un zambet crud.
Imi indrept capul si dispar de pe tron, aparand in spatele sefului lor. Il musc ceafa, smulgand muschiul cu totul, ucigandu-l, lasandu-l sa se prabuseasca intr-o balta de sange, in timp ce ma ocupam de ceilalti alcoliti ai sai. Ii raneam mortal, ca sa ma pot ocupa linistit de corpurile lor, devorandu-i calm si cu multa rabdare, astamparandu-mi foamea, ce m-a chinuit din Mexic pana aici. [i]Tati, unde esti?[/i] Am auzit vocea mintala a Ledei, cum imi atinse gandurile, facandu-ma sa imi ridic capul plin de sange din cutia toracica a unuia dintre satanisti, privind in jurul meu. [i]Ce s-a intamplat?[/i] O intreb curios pe tanara, continand sa mananc, dar nu pentru mult timp, fiindca am auzit sirenele politiei. Am plecat de langa cadavru, afundandu-ma in depozit. Calc gresit si pic sub podea, nimerind in apa oceanului sau a marii. Vad lumini deasupra mea si ma scufund, inotand pe sub apa pana pe plaja, profotand de acest lucru, sa mi se duca sangele de pe fata. Cand am iesit la mal, m-am dezbracat de haine, storcandu-le si punandu-le pe o piatra sa se usuce cat de cat, inainte sa plec acasa. Ma asez pe nisip, privind luna de un portoclaliu aprins, gandindu-ma la Alu. [i]Ce faci tu acum?[/i] Ma intreb in gand, incercand sa ignor prezenta demonica de langa mine si sunetul inexistent al pasilor.
- Asa-i ca este o luna frumoasa, Nocte? Ma intreba o voce calma si senina, facandu-ma sa inghet pe loc, mai ales ca o singura persoana imi spunea pe numele intreg.
Ma ridic in picioare, privind socat tanarul din fata mea, ce nu parea sa aibe mai mult de saptispe ani si putin mai scund decat mine.
- Alucard..., ii soptesc numele, intizand degetele spre el, pentru a-l atinge, dar simt un junghi in inima, iar totul deveni negru in fata ochilor.
[i]Ce se intampla?[/i] Imi soptesc in minte, in timp ce picam in abris, pierzandu-ma in intunericul tenebros...
Capitolul 7
Incercam sa imi deschid ochii, dar nu vroiam sa las visul, ca Alucard s-a intors la mine. [i]Mai mult ca sigur a fost un vis[/i], imi soptesc in gand, intorcandu-ma pe partea cealalta, trezindu-ma pe podea. Deschid ochii impacientat si apoi incep sa injur mai ceva ca la usa cortului, facandu-i pe ceilalti ocupanti ai apartamentului meu sa vina in camera mea, impancientati.
- Ai patit ceva? Ma intreba Jessey cu o cana de cafea in mana si cu o mutra somnoroasa, aratand ca si el tot atunci s-a trezit.
- Pe morti lui satana am patit! Marai deja nervos, adunandu-ma de pe jos si tragandu-mi nasul, ca mi l-am spart. Futu-ti natia ta de corp slab, mai zic nazalizat, fiindca piramida nazala era rupta.
Mi-am pun la loc si clipesc repede, ca aproape mi-au dat lacrimile de la furnicaturile ce le-am simtit in acel moment in jurul nasului. Uram cand simteam chestia asta, mai ales in jurul ochilor, fiindca lacrimile imi erau negre si nu incolore, ca la muritori.
- Jessey, ma intrerupse vocea calma si senina, cu tenta de tenor, dar in acelasi timp lina, daca Nocte injura de toti sfinti si parinti podeaua sau cazatura, sa sti ca e bine, continua glasul acela mirific, terminandu-se cu un hohot de ras cristalin.
Maresc ochii si ma reped la adolescentul de saptispe ani - desigur ca avea mai mult decat acea varsta muritoare, ingfinanta -, imbratisandu-l strans, simtindu-i din nou caldura trupului sau langa al meu. O aud pe Lede cum il chema pe Jessey in sufragerie, iar eu am ramas singur cu el. Ma indepartez la o lungime de un brat si ii cercetez infatisarea. Avea parul pana la omoplati, drept, de un galben-pai cu reflezi de roz-pastel la soare si albastru-cenusiu in intuneric - acum avea in cap toate cele trei culori. Ochii de un verde-deschis, combinat cu un portocaliu-piersicat sau culoarea piersici, erau pusi in evidenta de pupila verticala de culoare maro-deschis. Purta o bluza alba si peste o camasa cu maneca scurta, in carouri, deschisa la culoare si o pareche de jeansi, decolorati si rupti prin genunche.
- Nu-mi vine sa cred, soptesc, asezandu-mi mana pe obrazul sau, cercetand atent piersurile de pe chip, numarandu-le de fapt. Atita ani trecuti, mai adaug, iar baiatul isi pleca chipul, surazand vinovant, iesindu-i in evidenta cele trei piersuri inele din buza inferioara - doua in colturi si unul in mijloc - si piersul din nara stanga.
- Daca nu ma cauta Lede, rameam in Rusia ca prostul, murmura, pufnind usor, iar sprancene sale arcuite frumos, erau puse in valoare de un pierse de la coada, avand in amandoua. Acolo am auzit ca erai ultima data, raspunse, cand am ridicat sprancele intrebator, sau era un truc de a lui taicamiu de a ma trimite pe piste false, fiind inca suparat de la acea intamplare? Ma intreba, iar eu ridic din umeri nestiutor, tragandu-l din nou la pieptul meu.
Nu puteam sa ii spun adevarul, ca taicasu imi dorea moartea, dar Lu l-a impierdicat, arucandu-l in lanturi, trimitandu-l in cele mai tenebroase colturi ale Iadului, departe de mine, ca sa nu imi faca rau, ca apoi sa ma trimita pe Pamantul asta imputit si plin de raie, paduchi si rahaturi umblatoare. Il sarut pe frunte si ii soptesc, ca trecutul e trecut si nu ar trebui sa imi bat gandul cu chestia asta. Alu aproba din cap si ma imbinse, pana am picat pe pat, rupand suporturile de lemn al saltelei, care se prabusi pe lenjeria de pat, masa si altele acolo. Blondul se urca langa mine, ghemuindu-se ca o pisica la pieptul meu, iar eu am inceput sa imi trec degetele prin parul sau, bucurandu-ma ca se afla aici. [i]Doar noi doi...[/i]
Incercam sa par serios, in timp ce [i]Sufletul[/i] meu, mi se plangea ca Arhanghelul Iadului tot il piscura sau il intepa usor cu scobitorile. Nu puteam sa neg ca nu se intampla asta, fiindca fundul meu imi furnica foarte rau.
- Alucard! Tipa muritorul exasperat, venind langa mine si apucandu-ma de mana, facandu-ma sa ma las din taiatul fructelor, fiindca vroia sa manance salate de fructe cu frisca si sos de ciocolata.
- Te rog, lasa-l in pace, ma adresez Arhanghelului, ce deveni foarte serios, marind ochii sai alungiti, ca ai mei si usor obligi, incat lumea ne confunda ca suntem chinezi sau japonezi sau coreeni sau tailandezi. Jessey asteapta-ne in supraferie si joaca-te cu pisica - la rugamintile Ledei, am transformat-o inapoi in animal - sau pe P.S. 3, ca acum nu are cine sa te mai triseze, il trimit pe pusti la plimbare, apoi oftez, scarpinandu-mi tampla cu varful tanto-ului.
Ma intorc la blatul de lucru si continui sa tai capsunile, in timp ce Alu lua un cutit din suport si se apuca sa taie in jumatate portoclalele, apoi sa le desfaca, aratand pricerea hazlie pe care o avea la jupuirea oamenilor de pielea umana, fara sa lase vreun strop de sange. Il privesc cu coada ochiului pe tanarul de langa mine si imi puteam da seama, dupa miscari, ca era usor nervos si iritat, ca in apartamentul meu se afla un baiat.
- E [i]Sufletul[/i] meu, spun deodata, facandu-l sa ma priveasca tarznit. Tu de ce crezi ca e aici? De animal de companie? E deajuns Lede sa imi umble pe aici si sa strang dupa ea, spun calm si in clipa urmatoare simt impusaturile ghearelor pisici in gamba, dandu-mi de inteles ca se simta jicnita, nu am vrut sa sune asa, printeso, o alint, iar pisica incepu sa toarca, facandu-si ochii fanta si pleca din incapere.
- Imi pare rau, nu am stiut ca esti [i]Stapanul[/i] sau, se scuza Alu, uitandu-se direct in ochii mei. Am sa incerc sa ma abtin sa il necajesc fizic, dar nu il vreau in aceelasi pat cu noi, ma atentiona, iar eu am inceput sa rad ca un nebun.
Ii spun ca atunci Jessey zbura de mult pe geam, razand impreuna, dupa aceea am continuat sa facem salata aceea. [i]Lede, iti raman pe viata indatorat...[/i]
Capitolul 8
Stateam toti trei in sufragerie, mancand salata de fructe si uitandu-ne cum Jessey isi capata bataie de la Goku, intr-un joc pe Wii-Tendo. Aproape m-a pufnit rasul, cand Goku si-a batut fiul - muritorul juca cu el - de nu a mai stiut de el. Il aud pe Alu, cum marturisi ca el e in stare sa se bata cu orice personaj si sa castige.
- Punem pariu? Il intreb ironic, terminand de mancat salata si ma ridic de pe canapea, intizandu-ma ca o felina, aratand ca tricoul cu Metallica, ce il purtam, era mai mic putin.
- Pe ce? Ma intreba blondul, privindu-ma cu o privire misterioasa si malitioasa, asemenea unei pisici.
- Sa trecem la nivelul urmator, ii raspund pe un ton pervers, privindu-l ca a tare. Te tine? Il provoc, ridicand repede din sprancene, intr-un mod foarte intim si competitiv.
- S-a facut mosule, mai adauga tanarul si il alese pe Gohan pentru a se lupta cu mine.
Ranjesc si il aleg pe Goten, astfel incepand o lupta atat de frumoasa, incat Jessey ma ovationa pe mine, ajugand sa ia doua perne de pe canapea si sa faca, chiar si pe majoreta pentru mine. Ce pot sa spun, lumea ma iubeste. Zambesc superior lui Alu, cand luptatorul meu aproape l-a batut pe a lui, cand Jessey tipa deodata, atragandu-ne atentia spre el. Vreau sa il intreb ce s-a intamplat, dar in acea clipa am simtit si eu o zguduitura, venind de sub podea.
- Alu ia-l pe Jessey si scoate-l de aici! Strig la Arhanghel, iar cand dadu sa protesteze, mi-am bagat mana in gatul sau, privindu-l feroce. Raspunzi cu capul pentru siguranta lui! Marai nervos, dandu-i de inteles, ca stiam ce ma asteptam, daca [i]Sufletul[/i] meu pateste ceva.
Aproba din cap si se duse la muritor, luandu-l pe umar, ca si cand nu ar fi cantarit nimic, isi indrepta mana spre fereasta de la balcon, iesind in zbor afara din apartament. O strig pe Lede, ce veni rapid in bratele mele, iau actele si dispar din sufragerie, a carui podea se surpa in acel moment. Apar intr-un gand dintre blocuri si ma uit la cladirea ce m-a gazduit un timp, cu parere de rau. Trag fara folos aer in piept si ma indrept spre cei doi tineri, ce vorbeau cu politisti, in spatele parapetelor de protectie.
- Ce s-a intamplat domnule politist? Il intreb pe barbatul ce le lua declaratie celor doua persoane, care erau cu mine.
- Un piroman a aruncat in aer baza blocului si acum el se naruie, explica organul de lege, iar eu ii soptesc lui Jessey sa se duca pana la magazinul din spatele meu, pentru a-si lua ceva de mancare. Ai putea sa vi cu noi la sectie, pentru a-ti pune niste intrebari? Ma intreba muritorul, iar eu il privesc pe Alu, care o scarpina pe Lede dupa urechi.
- Alu, il iei pe Jessey si va gasiti un adapost. Ai grija de el, fiindca raspunzi cu capul, daca ii se intampla ceva, ii explic situatia, iar blondul isi dadu ochii peste cap, apoi pleca dupa [i]Sufletul[/i] meu. Fratiorul meu mai mic sufera de epilepsie si de acea verisorul meu, Aluberto, are grija de el, pana cand ma intorc de la sectie, il mint frumos pe om, afisandu-mi o fata de adolescent responsabil si respectos.
Incep sa rad in sinea mea. [i]Numai serios, responsabil si respectos nu eram eu[/i], imi spun in gand, urcand in masina de politie, cascand plictisit in acelasi timp. [i]Va fi o noapte lunga...[/i]
Incercam din rasputeri sa raspund cat mai amabil si calm puteam, chit ca imi venea sa il mananc cu tot cu insigna aia de: [i]Fac ce vreau si scap fara nici o cosecinta[/i]. Nu intelegeam politica aceasta hobista a muritorilor, pe principiul de religie, aspect, orientarie sexuala, nationalitate si cunostinte.
- Asculta aici derbedeule, daca punem mana pe companioni tai, ve-ti ajunge la inchisoare pentru piromanie! Deci spune-mi cine erau! Tipa pe mine, ofiterul Curter, iar niste stropi de saliva imi ateriza pe fata.
- Doar incearca sa pui mana pe Jessey, fiindca vei starni mania fortelor pe care doar sangele o sa le multumeasca, il amenint pe un ton rece si taios, dandu-i de intels, ca nu glumesc absolut defel.
- Nenorocit mic si rahatic ce esti! Tuna Curter, apucandu-ma de par si lovindu-ma cu fata de masa, reusind sa imi sparga nasul si gura, iar cu sangele ce il simteam in gura. Eu fac legea in acest oras, nu tu, javra ordinara ce esti! Continua sa tipe ca un apucat, iar eu am scuipat pe masa, sangele purpuriu spre portocaliu impreuna cu cativa dinti.
Ma incrunt cand vad acest lucru si incep sa imi cercetez dantura cu limba, descoperind cum doi molari imi lipseau, un dinte din fata si un canin din stanga. Cum am atins cu limba gingia, au inceput furnicaturile in acea zona, semn ca dinti vor creste la loc. Vreau sa spun ceva, dar deodata obrazul stang incepu sa imi furnice, cea ce insemna...
- N-am facut nimic! Sunt nevinovat! Criminalilor! Voi l-ati ucis pe Alucard! Voi ar trebui sa ajungeti la inchisoare si nu eu! Razbatu glasul lui Jessey pana la mine, ce ma facu sa ma enervez peste masuna.
Trag mainile intr-o parte si alta, rupand lantul de la catuse ca si cand ar fi fost un fir de par. Imi sterg sangele de pe fata, imi pun la loc nasul si ranjesc diavoleste la politist, ce ma privea terifiat.
- Prin uciderea temporara a unui Arhaghel al Iadului pe nume Alucard si capturarea [i]Sufletului[/i] meu, pe nume Jessey, ai dezlantuit forte cu totul apocaliptise, spun pe un ton ca si cand as fi posedat, iar in ochii mei se vedea nebunia.
[i]E timpul sa scald podeaua in sange proaspat si cald, in numele tatalui meu...[/i]
Capitolul 9
Imi dau jos bucatile neinsemnate de bratari, masandu-mi doar formal incheieturile mainilor, in timp ce ochii mei se delectau cu podeaua imbibata in sangele gardianului, care era taiat in doua pe verticala. Imi indrept mana dreapta spre geamul-oglinda, pocnesc din degete si acesta se spulbera singur. Ies pe geamul respectiv, calcand pe capul politistului ce a fost langa geam, zdrobindu-l fara nici o greutate.
- Rahaturi umblatoare, mormai nervos, iesind pe coridor, imi misc mana stanga intr-un semi-cerc, cu degetele raschiate, iar politisti au fost ucisi de lamele mele dimentionale.
Ma indrept spre celule, dar dispar intr-o macro-secunda, aparand in acelasi loc, uitandu-ma cum gloantele au ricosat in pereti din coridorul cu celule, auzindu-se un scurt [i]au[/i], urmat de o respiratie agitata si cineva cum injura cu voce joasa si cunoscuta. Maresc ochii de uimire, recunoscand mirosul sangelui lui Jessey si vocea lui Alucard. Fata mi se schimosi intr-o masca de furie si nebunie totala, imi trec degetele prin par, profitand de acest lucru sa spulber capetele nenorocitilor ce au tras. [i]Diseara va fi un party foarte frumos in Iad[/i], imi spun in gand, incepand sa alerg pe coridor, oprindu-ma la o celula, in jurul caruia zaceau gardieni morti sau membre din acestea, iar barele indoite, aratau cine le-a putut face, cu lumina aceea de gheata si moarta.
- Jessey e bine? Il intreb pe Arhanghel, al carui aripi de un albastru-cobalt, atat de moale, incat te imbieia la propriu sa le atingi.
Il vad pe blond cum isi pleca capul, dand aripile la o parte, dezvaluindu-l pe pusti, cum se tinea de abdomenul insangerat, semn, ca acel glont i-a atins multe organe importante. Ingenunchez langa el si ii sterg lacrimile, asezandu-mi o mana peste abdomentul sau. Mana mea incepu sa straluceasca rosiatic, in timp ce rana sa se vindeca, iar bluza ce o purtam incepu sa se coloreze cu sangele meu ciudat, de culoarea purpurie spre portocaliu. Alucard mari ochii, cand isi dadu seama ce vroiam sa fac. Luam rana asupra mea, ca [i]Sufletul[/i] meu sa traiasca in continuare. Tusesc usor, iar niste sange de al meu ateriza din tuse pe buzele baiatului.
- Nocte! Ce faci?! Vrei sa te slabesti?! Continua cu istericalele, demonul, ce il tinea pe muritor pe mainile sale.
- Nu vreau sa ajung din nou in Iad, ii soptesc slab, ridicandu-ma in picioare, in timp ce imi cautam prin marutaiele corpului meu, acel glont nenorocit, neavand rabdare ca natura sa il scoata singura afara.
Vad un politist cum mai misca, ce ma facu sa ma reped la el, luandu-i sufletul, apoi incepand sa il devorez repede, fiindu-mi foarte foame. Eram bucuros ca am putut sa il salvez a doua oara pe Jessey de la moarte, dar... De ce simteam o oarecare teama acum, sa mai dau ochii cu Alucard si cu muritorul? Trag aer in piept, ma duc la baie, spalandu-ma pe fata, plecand de acolo, dupa ce am aruncat in aer sediu politiei, pentru a-mi sterge mai usor urmele. Privesc luna rangerie, aratand ca s-a varsat sange in acea noapte. Zambesc si dispart de acolo, inainte ca sa apara pompieri. [i]Fantasmele noptii sunt mereu pregatite sa ascunda adevarata fata a lumi...[/i]
Incercam sa imi imaginez ce a fost in capul lui Au, cand l-a dus pe Jessey si pe Lede intr-un cimitir, pentru a li se pierde urma. Il vad pe Arhanghel cum incerca sa il faca sa taca pe castaniu din gura, ce se plangea de foame si frig.
- Nu inteleg de ce dracu l-ai adus sa inghete aici, in loc sa il duci la vreo casa abandonata? Il intreb pe blond, pe un ton dur, uimindu-ma chiar si pe mine. Sti bine care sunt consecintele cand un [i]Stapan[/i] isi pierde [i]Sufletul[/i] in alte conditi, decat moarte buna! Marai, nervos, cand am vazut pe muritor cu buzele vinete de la frig.
- Nu stiu de ce te temi atat de mult sa ajungi din nou in Iad! Striga Alucard, dand cu pumnul intr-o cruce si o expedie intr-o cripta, rupand usa de la intrare.
- Fiindca nu vreau sa dau nasul cu Lucifer! Nu vreau sa dau nasul cu tatal meu, care din pacate e chiar Lucifer! Strig la randu-mi meu, fiind deja satul de fitele Arhanghelui, ce au explodat in momentul in care i-am dat geaca mea lui Jessey. Acum intelegi de ce vreau sa ii prelungesc viata lui Jessey? Il intreb pe un ton mai calm, luandu-l pe muritor in spatele meu, pentru a putea sa tin pasul cu demonul din fata mea, ce incerca sa se calmeze.
Dupa ce reusi sa se calmeze cat de cat, isi ceru scuze atat mie, incat si castaniului din spatele meu, apoi imi propuse sa mergem la un conac parasit. Ii simt bratele baiatului din spatele meu, cum se incolacisera in jurul gatului meu. Fara sa vreau, acest gest imi aduse in cap multe amintiri dureroase, pe care vroiam sa le uit si sa ramana uitate, dar se parea ca nu puteam sa uit chipul mamei mele, cum ma culca la anumite ore si imi canta, ca sa adorm mai repede. Scutur din cap, pe motiv ca mi-a intrat par in ochi. Privesc ceafa demonului din fata mea, ce alerga inainte pentru a verfica daca e liber sau nu. Nici cand Alu mi-a sarit in spate si m-a sarutat pe ceafa, nu am patit asta, iar cu Jessey... Trag aer in piept si zambesc amuzant, dar trist in acelasi timp. [i]Viata e ca un puzzle, al carui piese le descoperi treptat...[/i]
Capitolul 10
Stateam pup langa Jessey, tinand o mana pe fruntea lui, pentru ai determina mai usor temperatura, in timp ce Alu facea focul intr-un semineu vechi si derapanat. Lede iesi de sub patura, fiindu-i prea cald. Incercam sa ma abtin pe tot posibil, ca sa nu dezmembrez un anumit demon la propriu. Exclam supins si furios, cand imi dau seama ca muritorul avea temperatura patruzeci de grade celsius. Imi venea sa il arunc pe Arhanghel in foc si sa il trimit cu primul bilet, doar dus, inapoi in Iad.
- Ma duc sa cumpar niste medicamete sau sa aduc un doctor? Ma intreba blondul, aratand foarte smerit, fiindca nu era bine ca sa ii fiu dusman.
- Wow, cum ti-ai dat seama ca are nevoie de ajutor? Il intreb ironic, atintindu-mi ochii strani in ai sai, facandu-l sa isi plece capul. Pe ambele, ii ordon pe un ton sever, putand sa vad, usurarea demonului ca a plecat de langa mine.
Oftez si il invelesc si mai bine pe tanar, ma ridic in picioare si ma indrept spre o perdea, rup o fasie din aceasta, o spal la baia inca functionala si o umezesc cu apa rece. Asez fasia pe fruntea lui Jessey, iar tanarul ma apuca de mana, aproape facandu-ma sa ma crucesc, cat de fierbine era. Daca febra va continua sa urce in halul acesta, va muri cu siguranta. Incerc sa iau febra asupra mea, dar nu am reusit decat sa fiu azvarlit in perete, trecand prin acesta.
- Draci! Marai neputicios, fiindca mi-am folosit puterea de a lua totul asupra mea si ar trebui sa treaca minim trei saptamani pentru a o folosi din nou.
Cand aveam nevoie de ea, nu imi era accesibila si cand nu aveam nevoie... Mda, tipic mie in unele situati. Actionez fara sa ma gandesc la cosecinte. Trag aer in piept si ma asez in genunchi langa trupul suferind al [i]Sufeltului[/i], incercand sa ii spun glume sau sa ii povestesc unele chesti mai amuzante, pentru a-l face sa uite, dar era in zadar.
- Jessey, spune-mi ce pot face pentru tine si am sa fac, soptesc, dandu-i cateva suvite de par la o parte de pe fruntea asudata. Orice imi vei cere am sa fac, mai adaug, dandu-i un mic pupic pe frunte, vrand sa ii dau o parte din puterea mea de regenerare si vindecare.
- Roaga-te, ii aud vocea sacatuita de putere a castaniului, iar ochii sai de un albastru-cenusiu, care acum pareau de un argintiu-sters.
- Dar este imposibil, soptesc, privindu-l rugator sa imi dea alta porunca. Sunt demon, iar demoni nu se roaga, am incercat sa il indulcesc cumva pe baiat.
Imi zambi stins, apoi imi spuse ca orice demon are voie la o a doua sansa fara pacat. Ramas socat, chipind des ca o pisica buimacita, apoi ii iau mana in a mea. Imi fac cruce, rostind numele stintei traimi, incepand sa spun tatal nostru in latina, dar nu numai in tatal nostru, ci toate rugaciunile ce le stiam. Simteam cum ardeam pe interior, in timp ce rosteam acele cuvinte sfinte, iar ochii mi se inchisera impotriva vointei mele. [i]Oricine merita o a adoua sansa, fiule...[/i], am auzit un glas moale cum ma chema spre lumina. [i]Unde sunt...[/i]
Simteam in jurul meu agitatie, iar niste atingeri usoare ca de fluture, imi mangaiau ambi obraji. Niste buze moi se apasara peste ale mele pentru un moment, iar pe urma prin corpul meu, am inceput sa simt curent electric. Deschid brusc ochii, uitandu-ma speriat si furios la cel care a indraznit sa ma electrocuteze.
- Trebuia sa imi dau seama ca erai tu, Alu, soptesc, de fapt mormai iritat. Era sa fac cu inima, il informez ridicandu-ma in picioare si privindu-l pe Jessey ce dormea linistit, supravegheat de o muritoare cu privirea pierduta si Lede.
Vreau sa ma duc la muritor, dar Arhanghelul ma apuca de cot si ma trase dupa el la etaj. Il urmez fara sa protestez, dar ma mir, cand am intrat in baie. Ma aseza in fata unei oglinzi, iar cand vreau sa il intreb de ce m-a adus, propria mea reflexie imi atrase atentia. [i]Imposibil[/i], imi soptesc in minte, uitandu-ma socat si uimit, la tresaturile mele. Ochii negri cu particule de albastru si pupila alba, au inceput sa se deschida usor la culoare, iar parul numai era alb la lumina, ci un galben-pai, deschis. Imi intorc privirea spre Alu, care incepu sa imi spuna, ca m-a gasit inconstient pe podea langa Jessey, iar deasupra mea era aplecat Arhanghelul Gavril, ce disparu imediat cum Arhanghelul Iadului intra pe usa. Ma incrunt, iar sprancenele mele formara un unghi ascutit, neprevestind nimic bun. Nu intelegeam ce naiba cauta un inger la lui Dumnezeu in locul asta, mai ales cand putea sa dea de mine, care eram considerat cel mai de temut dusman al lor. Deschid gura pentru a spune ceva, dar vocea slaba a lui Jessey imi atrase atentia, urmata de protestele doctoritei.
- Parca i-am spus sa stea in pat, mormai blondul de langa mine si pleca din baie, lasandu-ma singur.
Mai arunc o singura privire oglinzi, apoi pornesc pe coridor, indreptandu-ma spre parter, dar aproape de scari m-am ciocnit de muritor. Il prind de brate, ca sa nu pice de-a rostogoala pe scari, privindu-i pentru prima data atent ochii aceia frumosi.
- Nocte, esti bine? Ma intreba pe un ton soptit, iar eu am zambit firav, lipindu-mi fruntea de a lui.
- Sunt bine, fiindca tu esti bine, soptesc si ii dau un mic sarut pe buze.
Cand vreau sa ma indepartez de el, castaniul ma apuca de bluza, tragandu-ma inapoi, lipindu-si buzele de ale mele, iar eu i-am raspuns la sarut strecurandu-mi limba in interiorul guri lui. [i]Acum chiar am ajuns in Rai...[/i]
Capitolul 11
Ma simteam bine sa il stiu pe Jessey bine si in brate, in timp ce buzele mele erau ocupate cu ale sale. Parfumul trupului sau, ma facea sa imi doresc si mai mult, iar aceasta chestie am putut sa o simt in pantaloni. Il aud scanzind de durere, cand am inceput sa il strang putin mai tare in brate, vrand sa il fac una cu trupul meu, una cu mine. Ma indepartez de el, la o lungime de un brat, privindu-l atent in ochii aceia de albastru-cenusiu, ce pareau acum mai plin putin de viata si mai energici.
- Nocte, imi sopti numele, dandu-mi fiori pe sira spinari, de ce este Alucard atat de nervos si suparat pe mine? Continua intrebarea, facandu-ma sa oftez zgomotos, in timp ce coboram amandoi la parter.
- El crede ca tu m-ai obligat sa ma rog, lucru ce mi-a adus incostienta mea si vizita Arhanghelului Gavril pentru a ma ucide...
- Cea ce este adevarat! Se auzi vocea blondului de la parter, insotita de un miros de sange, semn ca el s-a hranit din asistenta.
Imi dau ochii peste cap, indreptandu-ma spre el pentru a descoperi cadavrul muriotarei in mijlocul unei pentagrame satanice. Vreau sa il intreb ce s-a intamplat in incapere, dar i-am ghicit imediat gandurile, cand i-am vazut ca a scos de la spate un cutit cu varful ascutit din cristal. Ma indepartez de el, impigandu-l pe muritorul din spatele meu spre iesirea din casa, inainte ca nebunul asta sa sara asupra noastra si sa faca un lucru, pentru care eu sa platesc scump.
- Te-ai inmuiat scumpul meu Nocte. Te-ai lasat fraierit de aceasta creatura a binelui, ca sa sinucizi singur, dar eu te pot ajuta sa revi pe calea ce-a dreapta, care ne-a fost zamaslita inca de la nastere, incepu sa vorbeasca Alucard, iar vocea ii era groasa si suna ca si cand vorbeau mai multi deodata.
Mijesc ochii si scot din pantaloni crucea din aur, prinsa pe un lant din argint, exact cand Arhanghelul se napusti asupra noastra, dar se lovi de cruce, ce il facu se retraga, incepand sa urle de durere. Iesim din conac, iar eu imi bag in pantaloni cruciulita, il apuc pe muritor de mana, incepand sa il trag dupa mine spre padure, pentru a ne pierde urma sau sa gasesc vreo poienita, in care sa am timp suficent pentru a-mi elibera aripirile si sa disparem in vazduh. Imi foloseam corpul ca un scut impotriva crengilor si a frunzisului din acea padure.
- Baga-te aici, soptesc, impingandu-l intr-o scorbura de copac si ma ascund si eu acolo, exact la timp, cand nenorocitul ala de Alucard trecu deasupra mea. Liber, soptesc si iesim de acolo, indreptandu-ne spre mijlocul paduri.
Eram cu ochii in toate partile, fiindca ma puteam astepta oricand sa fiu atacat de nenorocitul ala, care mi-a fost un timp iubitul meu, in Iad. Aud o bufnitura in spatele meu, facandu-ma sa ma intorc speriat, dar m-am calmat imediat, cum l-am vazut doar pe Jessey cum statea in genunchi si respira greu.
- Imi cer scuze, ca am uitat ca tu esti doar un muritor, spun mai mult pentru mine, dandu-mi jos geaca si facandu-l sa se imbrace cu ea, pentru a se proeja cat de cat de frig. Va trebui sa zburam de aici, ii soptesc in ureche, dandu-i un mic pupic pe obraz, iar castaniul mari ochii de curiozitate, intrebandu-ma din priviri cum.
Ma ridic in picioare, ma dau cativa pasi in spate, imi rotesc usor umeri pentru a-i dezmorti cat de cat, apoi simt cum intre omoplati, carnea si pielea incepu sa se desfaca, lasand sa iasa doua anverguri negre, ce aveau trei metri lungime. Le scutur o data si aparu un penaj atat de negru, incat absorbea intreaga lumina, putand sa ii folosesc energia pentru a ma camufla. Il iau pe Jessey in brate, sar si batand puternic din aripi, ridicandu-ne in aer si disparand pe cerul nopti, indreptandu-ne undeva departe de blond si de nebunia lui.
Priveam cu ochi goi cei doi iepuri pusi la fript la un foc, in timp ce Jessey era ocupat sa se holbere la un paianjen de apa sarata, care se afla intr-una dintre numeroasele balti din pesterea de langa oceanul Atlantic.
- Crezi ca ne va gasi? Ma intreba [i]Sufletul[/i] meu, iar eu ridic din umeri, intorcand iepuri in frigaruie pentru a se praji foarte bine pe ambele parti. Dar ce l-a apucat pe Alucard, de s-a purtat parca ar fi... posedat, murmura baiatul, atragandu-mi dintr-o data atentia.
Ma incrunt incercand sa imi reamintesc de fiecare data cand l-am vazut pe Alu posedat, iar raspunsul veni imediat: niciodata cu exceptia nopti trecute. Ma ridic de la foc si ii dau iepurele lui Jessey, apoi ma duc la gura pesteri, trabatand cu privirea intreaga intindere albastra, incercand sa imi calculez cat timp mi-ar trebui sa ajungem in America si de acolo poate vom fugi peste oceanul Pacific in Asia sau Africa.
- Nocte? Imi pronunta numele ca o intrebare, iar eu am continuat sa cercetez oceanul.
- Doua zile fara oprire pana in America, mumur ca pentru mine, apoi ma intorc la foc, asezandu-ma pe piatra si luand celalalt iepure si incepand sa mananc calm. Un Arhanghel al Iadului ii este interzis sa foloseasca pentru a fi posedat de demoni, fiindca are niste puteri abominabile, ce pot fi folosite impotriva umanitati, iar daca nu gresesc, cel care il posedeaza pe Alucard este chair taicasu, ii raspund la unele intrebari nerostite, iar baiatul aproba din cap.
- Deci exista mai multe speci de "chesti" rele in Iad, spuse, facand cu degetele ghilimelele pentru chesti. Demon sau draci, Arhanghel ai Iadului, Ingeri Morti, Lucifer si Cavaleri ai Apocalipsei, dar ce esti tu? Ma intreba, facandu-ma sa zambesc trist si ironic.
- Eu sunt unul dintre Cavaleri Apocalipsei, insasi Stapanul Morti, cel mai puternic din Iad dupa tatal meu si cel mai periculos de invocat, ii marturisesc adevarata mea identitate, iar Jessey casca gura uimit.
[i]Eu sunt ca o bomba cu ceas baiete[/i], imi spun in gand, continand sa mananc linistit, gandindu-ma la cate spirite am trimis in Iad. [i]Multe...[/i]
Capitolul 12
Zburam deasupra oceanului Atlantic, foarte aproape de apa albastra si pura, ca in caz de ceva, sa ne putem feri. Jessey avea o mana intinsa in jos, atigand apa cu buricele degetelor, razand in hohote, cand vreun delfin sarea in fata noastra sau pe deasupra noastra.
- Nocte, tu ce fel de magie sti? Ma intreba deodata castaniul, cand eu am luat altitudine, fiind purtat de un curent cald.
- Jessey, magia nu exista neagra sau alba, este doar magie comuna, care oameni o egaleaza cu cea alba, dar acea magie alba o practica doar anumiti ingeri, printre care si armata de Arhangheli, in rest ingeri poseda anumite puteri supranaturale, la fel ca si mine si restul de locuitori ai Iadului sau Raiului. Magia dificila sau interzisa pentru muritori, poarta numele de magie neagra pentru voi, dar pentru cei de teapa mea doar forte, ii explic o parte din inceputul calatoriei lui spre lumea fortelor si a controlul puterilor care le are de la mine, iar cei care practica magia neagra in Iad sunt Cavaleri Apocalipsei, Lucifer si sotia lui Naja, ii mai spun, lasandu-ma din nou spre suprafata de safir a oceanului, mai ales ca am depasit mult un vas de croaziera.
- Inseamna ca Arhangheli Iadului nu poseda nici un fel de magie, in afara de forta supranaturala? Ma intreba, iar eu am aprobat din cap, ridicandu-ma putin mai sus, cand am vazut un rechin inotand pe sub noi. Ai mai spus de magie interzisa muritorilor, care este aceea? Continua avalansa de intrebari, punand astfel punctul pe I.
- Invocarea, ii raspund simplu, oftand, cand i-am simtit privirea intrebatoare a pustiului. Invocarea este interzisa pentru muritori, fiindca in primul rand nu sti cu ce demon ai de-a face si in al doilea rand acesta iti poate poseda corpul, poti sa sti ca tu te indrepti spre Iad fara pic de posibilitate de iertare, ii raspund la intrebare, incheind astfel acest subiect pentru moment.
Jessey aproba tacut din cap, apoi incepu din nou sa indinda mainile in lateral, avand grija sa nu ma deschilibreze din zbor, facand pe Superman. [i]Un Superman veritabil[/i], spun in gand, tinandu-l de mijloc, zburand repede, razand o data cu el. E atat de bine sa fi liber!
Sar fara nici o grija gardul de sarma, folosindu-mi puterile pentru a-l ridica si pe Jessey, cum am ajuns pe partea cealalta. Pana acum nu ne-a observat nimeni cum am sosit in New York. Dupa ce muritorul ajunsese din nou in bratele mele, ii privesc hainele murdare si cam rupte, ce ma facu sa ma gandesc sa ii fac rost de unele noi.
- Nocte, ce se va intampla cu Lede? Ma intreba baiatul, care mergea dupa mine, tinandu-ma de mana pentru a nu se pierde pe strazile Manhattan-ului, care erau niste adevarate labirinturi.
- Lede isi poate purta singura de grija si mereu se intoarce la mine sau la mama ei, ii raspund, ducandu-l intr-un gand si ii pun sa se aseze in spatele unei pubele de gunoi. Ma intorc imediat, ii soptesc si ii dau un mic pupic pe frunte.
Apuc cleanta de la usa din spate a unui magazin de haine si dupa ce scot din functiune alarma si camera video, il chem pe tanar inauntru, punandu-i in brate niste haine curate, trimitandu-l sa se spele la baia angajatilor. Imi iau si eu pe mana o pereche de blugi negri, mai larguti, un miaou pe trup negru si o geaca neagra, cu o multime de fermoare. Imi mai iau o pereche de tenisi in mana si il urmez pe [i]Suflet[/i] in baia angajatilor. Dupa ce ne spalam pe trup, ne imbracam cu noile haine, iar eu dau foc vechilor haine, imediat cum am iesit afara din magazin, arucandu-le la o strada distanta, intr-un container de gunoi, ce lua imediat foc.
- Si acum? Ma intreba tanarul, in timp ce eu il tregeam dupa mine pe strazile aglomerate de oameni, asteptand ca sa se asterne intunericul, pentru ca adevarata fata a orasului sa fie expusa.
- Gasim un loc de odihna. O biserica, un lacas crestin, unde Alucard sau eu nu putem intra, ii spun, cautand disperat un loc de odihna sfant.
- Dar biserica din cimitir? Ma intreba castaniul, facandu-ma sa opresc si sa observ ca eram in fata unui cimitir.
- Esti un geniu, soptesc si ii dau un mic sarut pe buze si intram in cimitirul pustiu si sinistru.
Priveam foarte atent criptele darapanate sau crapate, plantele ofilite si lumanarile topite. Ma opresc in fata porti de la micuta capela din mijlocul cimitirului, privind chioras dupa bariera invizibila ce tinea creaturile raului la o departare de doi metri de altar in orice directie.
- S-a intamplat ceva? Aud glasul curios a lui Jessey, apucandu-ma de mana si tragand de mine, iar eu m-am lovit imediat de acea bariera.
- Nu pot intra Jessey. E loc sfant, iar eu nu pot intra...
- Fiindca nu ai credinta, ma intrerupse el, lipindu-si corpul de al meu, privindu-ma cu ochii de un albastru-cenusiu, ce pareau acum si mai adanci. Nu trebuie neaparat sa crezi in Dumnezeu, trebuie sa crezi in mine si e deajuns. Te rog, crede cu inima ta, imi sopti, sarutandu-ma tandru pe buze, asezandu-si o mana pe pieptul meu, in dreptul inimi.
Aprob din cap si ma las tras de tanar prin bariera, la usa capelei, pe care o deschid si intra in cladire. Maresc ochii cand il vad acolo pe Arhanghelul Gavril, imbracat in tunica lui alba, cu aripile de zapada iesind din spate, iar ochii de un albastru-cenusiu, ne priveau bucuros. Il trag pe Jessey in spatele meu si cu ajutorul puterilor mele, imi scot cruciulita, punand-o in fata mea, pentru a o folosi atat in defensiva, incat si ofensiva.
- Vad ca ai reusit sa imi pazesti fiul destul de bine, Nocte, spuse Gavril, iar eu maresc ochii de uimire, intorcandu-ma spre Jessey, iar cruciulita pica pe podeaua din beton, scotand un sunet infundat.
Baiatul il privea la fel de socat, cum il priveam eu pe pusti. [i]Care este adevarata ta origine, Jessey?...[/i]
Capitolul 13
Asteptam cu sufletul la gura explicatia lui Gavril si se parea ca nu eram singurul care o astepta. Puteam sa ii aud inima batand nebuneste in pieptul [i]Sufletului[/i] meu. Il apuc de mana si il strang incurajator, facandu-i cu ochiul, incurajandu-l ca totul va fi bine. Ingerul facu un pas spre noi, iar eu m-am miscat fulgerator, bagandu-mi mana in gatul sau, izbindu-l de podea, ignorand durerea ce o simteam, din cauza ca pielea ingerului imi provoca arsuri puternice pe epiderma mea.
- Gavrile, spune o data! Marai nervos, in timp ce degetele mi se umpleau de besici, parca cineva mi-a bagat mana in foc in acel moment. Sunt cu nervi intinsi la maxim, incat mai putin o sa innebunesc pe bune de data asta! Idiotul de Alucard este posedat de taicasu, dar nu stiu sigur! Vrea sa il ucida pe Jesey, ca eu sa fiu dus pe sus intr-o calatorie doar dus in Iad, iar tu inca mai ma tutuiesti?! Spune ce ai de spus! Tip la inger, fiindca deja simteam intr-un fel ca eram epuizat psihic si asta de cand m-am ales cu un [i]Suflet[/i].
- Am sa-ti spun, dar vrei sa iti iei mana de pe gatul meu, fratioare? Ma intreba ingerul, iar eu am facut cativa pasi inapoi, privindu-l stupefiat pe barbatul din fata mea. Nocte, eu cu tine am fost zamasliti de Lucifer din aceasi coasta, incat ne asemanam foarte mult fizic, dar spre deosebire de mine, care urmam calea Domnului, tu ai fost prins in farmecele sale. Am incercat fratioare sa te aduc la lumina, dar cand am decis sa actionez, deja ai fost trimis in Iad cu tatal nostru. Am incercat sa dau de tine, cand ai ajuns pe Pamant, dar nu ti-am gasit urma. Sti sa ti-o ascunzi foarte bine, ma felicita intr-un fel ingerul, in timp ce eu il ascultam si imi rupeam pielea arsa de pe mana, arucandu-o pe jos unde se dezintegra ca un pergament vechi.
- Poate mi le ascund bine, dar cum m-ai gasit acolo la han? Il intreb, mijindu-mi ochii, pregatindu-mi corpul sa atace, in caz de ceva.
- Usor Nocte. Fiindca Jessey este copilul meu spiritual, fiindca a fost facut cu corpul unui om, al carui spirit eram eu si de aceea cand te-a rugat sa te rogi cu el, am putut sa dau de amandoi, ne explica ingerul cum a dat din noi, iar eu am aprobat din cap, fiindca asa am putut si eu sa dau de urma fiicei mele si a mamei ei. Trasaturile tale inegrite de rau, incep sa se deschida la culoare, mai adauga Arhanghelul, facandu-ma sa mormai niste cuvinte de lauta asupra lui.
Imi dau jos geaca, punand-o in jurul umerilor lui Jessey, am unit niste scaune, facandu-i semn sa se intinda pe ele si sa doarma, fiindca cum se lumina, plecam din nou, pentru ca Alucard sa nu ne poate prinde. Dupa ce il pup pe tanar de noapte buna, iau de jos cruciulita si o bag in buzunarul blugilor. Ma asez langa muritor, privindu-l in continuare pe inger cum isi facu semnul cruci, se aseza in genunchi si incepu sa se roage. [i]Va fi o noapte lunga...[/i]
Mergeam pe strazile aglomerate din New York, indreptandu-ne spre periferia acestuia, avand grija sa nu ii dau drumul lui Jessey, care manca linistit niste gogosi cu glazura, cumparate de la o gogoserie. Incercam sa nu arat ca imi era foame, ca eram la capatul puterilor fara mancare si in orice moment eram tentat sa il atatc pe pusti si sa ma hranesc cu el.
- Numai pot asa, spun fara sa vreau cu voce tare, oprindu-ma in loc si razamandu-ma de un stalp de iluminat, iar castaniul arunca cutia goala de gogosi la gunoi, apoi veni langa mine, imbratisandu-ma.
- S-a intamplat ceva Nocte? Ma intreba tanarul, avand fruntea lipita de a mea, iar nasurile noastre se atingeau unul de celalalt.
- Mi-e foame, sunt nervos si iritat, iar idiotul ala de Gavril ii mai arde sa se joace cu nervi mei, mormai, lasandu-i degetele sale calde si jucause, sa ma mangaie pe fata.
- De ce nu ne odihnim la un motel din afara orasului, eu raman acolo, tu te duci si vanezi si poate iti faci rost si de o masina, pentru a ne fi mai usor sa ne deplasam, imi propuse tanarul, iar eu am aprobat din cap.
Il iau de mana si il trag dupa mine mai departe, mai ales ca vroiam sa il stiu aproape de mine, cand ma voi hrani. Intram intr-un gang, unde am mirosit o prostituata cum isi numara castigul din aceasta seara. Ii arat lui Jessey sa se ascunda intr-un toc de usa si ma duc la acea prostituata.
- Buna frumosule, cauti aventuri? Ma intreba femeia, trecandu-si pervers limba peste buze, facandu-ma sa zambesc sadic.
- Am cautat si acum am gasit, ii raspund si imi asez o mana pe mijlocul ei, tragand-o mai aproape de trupul meu.
Aceasta isi intredeschise buzele pentru a mi le cauta, dar eu i-am prins chipul in palme si am inceput sa ii sub sufletul pe gura. Dupa ce m-am hranit "spiritual", am cascat gura plina de colti in loc de dinti si am inceput sa ii devorez fata pentru a nu fi recunoscuta asa usor. Continuit cu umeri, dupa ce i-am rupt rochia din paiete sclipitoare. Dupa ce am mancat jumatate de ea, ma spal pe fata de sange la o teava sparta din apropiere, in timp ce Jessey o scotocea de bani. O aruncam intr-un containar si plecam de acolo, prefacandu-ne ca eram doi betivi, ce aveau nevoie sa se sprijine de orice pentru a merge. Privesc soarele si zambesc sadic. [i]Jessey, bun venit in lumea mea...[/i]
Capitolul 14
Conduceam linistit un B.M.W. vechi, in timp ce ascultam la radio stirile despre gasirea tarfei pe jumatate mancata, gasita intr-un container dintr-un gang din New York. Trebuia sa fiu mandru ca nu stiau cine a fost sau ce a putut sa o devoreze in asemenea hal, incat si oasele iau fost mancate. [i]Cautati un demon evadat si o sa vedeti de ce e capabil[/i], imi spun in gand, depasind o masina si bag in viteza a cincia, mergand si cu mai mare viteza decat inainte, in timp ce ii mai spuneam unele cuvinte lui Jessey, care facea integrama langa mine.
- Zimi un sinonim din cinci cuvinte, a cuvantului diavol, care sa se termine in litera n, ma ruga castaniul, cu un creion in gura, apasandu-si dinti in guma din capat.
- Demon, ii raspund scurt, schimband postul de radio si mai facand o depasire. Demoni, diavoli si draci, in mintile oamenilor, sunt acelasi lucru, dar nu sunt, spun scurt, accelerand si mai tare, uitandu-ma in oglinda retrovizoare.
- Ne urmareste cineva? Intreba muritorul de langa mine, devenind dintr-o data foarte impancientat, facandu-ma sa imi dau ochii peste cap.
Ii spun ca la urmatoarea benzinerie, ne oprim pentru a face plinul si apoi plecam mai departe pana in urmatorul oras, unde luam alta masina. Aproba din cap, apoi reveni la jocul sau de cuvinte, pana isi aminti ceva si scoase o mica exclamatie.
- Scuipa tot, spun, inainte ca el, sa se "frece" pe langa mine, ca o pisica dupa mancare.
- Tu ai spus ca in mintile muritorilor, demoni, diavoli si draci sunt acelasi lucru, dar nu sunt nu? Ma intreba curios, iar eu mi-am dat ochii peste cap, fiindca numai de explicarea ierarhiei Iadului nu aveam chef.
- Demoni sunt cei mai des invocati, fiindca ei nu au trup, nu au o cosistenta mai solida decat..., ma opresc din vorbit pentru o secunda sa ii dau un exemplu, cum ii poate recunoaste pe demoni, praful asta de pe drum. Sunt duhuri, iar in raze de lumina le poti vedea usor, fiindca absorb lumina si mereu persoanelor posedate de demoni, au umbra mai neagra, decat la oameni obisnuiti si absoarbe lumina, ii explic o caracteristica a demonilor si cum ii poate recunoaste pe posedati, mult mai usor si nu cand e prea tarziu.
Pe urma ii explic ca diavoli au corp uman, dar se dezintegreaza la lumina sau la intalnirea intersectilor in cruce, pe cand draci nu se puteau apropiau de oameni cu caracter puternic, credinta puternica si cei ca mine, preferand sa se ascunda si sa fuga de acest gen de persoane. Dupa ce i-am dat explicatia, tanarul tacu, rumegand informatia, iar eu am accelerat si mai tare, pentru a ajunge intr-o benzinerie, fiindca incurand riscam sa ramanem fara combustibil si asta era cel mai nasol. [i]Nu ma lasa tocmai acum, baby...[/i]
Stateam la masa, band cu paiul Cola cu gheata, uitandu-ma in jurul meu, fiind cu ochii in patru, ignorand muritori idioti, ce se holbau la schimbarile mele corporale. Parul imi devenea mai luminos si la fel si ochii, lucru ce ma deranja foarte mult.
- Nocte, tu chiar imi esti unchiul meu? Ma intreba muritorul din fata mea, jucandu-se cu un cartof prajit.
- Iar tu esti prost, daca ii dai crezare ametitului aluia de Gavril, mormai, dandu-mi ochii peste cap si terminand sucul din paharul de hartie ceruita.
- Dar el te-a facut fratele sau...
- Jessey, il intrerupt in mijloc porpozitiei, punandu-mi mana peste a sa si strangand-o usor, ingeri nu sunt atat de sfinti pe cat crezi, iar Dumnezeu nu e atat de drept pe cat spune Biblia, spun pe un ton usor soptit, amuzant si sfatuitor in acelasi timp.
- Ce vrei sa spui? Ma intreba curios, mijindu-si ochii aceia minunati, facandu-ma sa chicotesc usor, apoi ma aplec peste masa, sarutandu-l pe varful buzelor.
Ne ridicam de la masa si eu ma duc la tejghea, cumparand de acolo Coca-Cola si apa minerala, plus ceva de rontait pentru drumul lung ce il aveam de facut. Dupa ce platesc produsele si ies din benzinerie si ma indrept spre masina, dar ma opresc langa Jessey, care se uita cu teama la autovehicol. Aud in croncanit, ce ma facu sa cobor unei anumite persoane, toate natile din pod si sa ii pomenesc fiecare legatura cu ea, cu cate o vorba de gratie.
- Buna Nocte, ma saluta Upsilon alaturi de Mu si Nu, ce ma facu sa ma asez in fata [i]Sufletului[/i] lui, fiind pregatit pentru o lupta in patru cu cei trei Ingeri ai Mortii. Te rog, continua Ups, dand cu mana a plictiseala si lanturile de la incheieturile mainilor, zdrandanira usor.
- Te rog ce? Sa ne batem? N-am chef, o iau peste picior, mai relaxandu-ma putin, dar fiind mereu in garda.
- Nocte, tu si Jessey trebuie sa dispareti. Accepta pentru un timp calea mantuiri, fi predicator, preot, orice, pana aflam noi ce are Alucard, spuse Mu, iar maxilarul meu zvacni o data, la auzul numelui tradatorului ala.
Imi dau ochii peste cap si ii las sa vorbeasca si sa imi spuna care le era planul lor. [i]De ce presimt ca am sa regret ca las dupa ei?...[/i]
Capitolul 15
Imi curatam sangele de pe chip, ce apartinea unei prostituate, al carui trup a fost cu totul devorat de mine. Imi bag capul in butoiul de la burnal, apoi il ridic, udandu-ma si mai mult, profitand ca afara ploua usor, pentru a ascunde ce am facut de fapt. Tusesc usor, iar un gura imi veni un mic oscior de la victima mea, ce ma facu sa il scuip in iarba. [i]Un caine il va manca[/i], imi spun in gand, intrand in motelul, unde eram eu cu Jessey cazati pentru o noapte. Bat usor in usa de la camera si intru pe urma, dupa ce tanarul o deschise, fiindca eu l-am pus sa o incuie, pentru a intarzia atacatori in caz de ceva.
- A fost o masa copioasa? Ma intreba, dupa ce manca totul din gura, iar eu am privit mizeria din camera noastra de hotel, care era plina de cuti goale de cola din aluminiu, pizza inceputa si acum am mai dat si de hamburgher.
- Bine, dar vad ca tu te cam faci porc, fiindca aici e cocina, spun mustator, luand o felie de pizza si musc, strambandu-ma la mirosul de salam picant de pe aceasta. Hai, pune mana si fa curatene si numai comanda asa picant, ca incepi sa imi sughiti imediat si sa imi tragi niste gaze stomacale, incat si Lucifer ar lesina la mirosul lor, mai adaug, punand felia de pizza la loc in cutie, apoi am inceput sa il ajut pe tanar.
Jessey mormaia la fiecare mancare pe care o aruncam in sacul menajer, dar privirile mele autoritare il aduceau mereu la tacere si sanrguinta pentru curatene. Dupa vreo zece minute de curatene, camera arata ca noua, mai ales ca la miezul nopti urma sa plecam de aici. Ma intind pe spate, iar muritorul se urca deasupra mea, asezandu-se cu fundul peste barbatia mea, praca vrand sa ma provoace.
- Daca ma provoci, iese urat, il atentionez, cand incepe sa isi frece posteriorul de barbatia mea, incepand sa ma intareasca acolo jos.
- Asa si? Ce faci? Ma violezi sau ma posedezi? Ma intreba pe un ton pervers, fataindu-si in continuare posteriorul deasupra mea.
- Poate ca da sau poate ca nu, dar nu va fi placut defel pentru tine, mai ales ca esti, ma ridic in fund si il deschei la pantaloni, imi strecor mana in spate si ii apas cu degetul aratator la intrare in trupul sau, facandu-l sa sara ca ars de pe mine.
Incep sa rad amuzat, dar ma potolesc imediat, cum simt o prezenta demonica la intrare in motel, ce ma facu sa incui usa de la camera, sa strang in mai putin de o secunda. Deschid geamul si il scot pe Jessey pe acolo, dandu-i lucrurile in brate, iesind si eu pe urma, inchizand geamul dupa mine. Coboram din balcon, furisandu-ne de la o umbra la alta, indreptandu-ne spre un Bugatti negru.
- Masina noastra e in partea cealalta, sopti cascaniul, aratand intr-o parte cu mana, facandu-ma sa imi dau ochii peste cap.
- Si acolo ramane! Pun pariu ca e pazita de oameni posedati de demoni si nu am chef sa ii scot afara din ei si sa ii trimit in Iad! Marai, asezandu-mi o mana pe usa masini si dezactivand alarma, prin taierea cablului ei.
Deschid usa cu ajutorul puterilor mei, apoi il las si pe Jessey sa se urce in interiorul sau din piele, incepand sa il admire, in timp ce eu porneam masina cu ajutorul puterilor mele. Ies in tromba din parcare, lasand in urma mea pe acei oameni posedati, care s-au decis sa se joace cu niste forte, mult mai puternice decat intelegerea lor primitiva.
Conduceam de ore bune, masina, fiind cu ochii in unsprezece mii de parti, in timp ce muritorul dormea dus, langa mine, mai ales dupa ce i-am strecurat niste somnifere lichide intr-un suc, cand ne-am oprit la o benzinerie. Reduc viteza, cand intru in Los Angeles, indreptandu-ma spre port, pentru a cumpara doua bilete spre Japonia, fiindca aveam de gand sa cer ajutorul stravechilor demoni, maiestoasele kitsune.
- Ce se intampla? Unde sunt? Intreba Jessey, trezit dezorientat, ce ma facu sa surad trist, mai ales ca a trebuit sa abandonez minunatie de masina, dupa niste hublouri.
- Am ajuns in Los Angeles, iar acum, sa mergem la bordul unei nave, spun eu, coborand din masina si luand din ea bagajele noastre. Jessey, iti voi arata o putere, pe care toti cei din Iad, dar si cei din Rai, ii spunm tragandu-l dupa mine, spre un vapor de croaziera, ce era menit sa mearga pe oceanul Pacific pana in Japonia. Seducerea, ii dau raspunsul fara macar sa ma fi intrebat.
Ne asezam la rand si cand veni randul nostru, ii zambesc gales controlorului, clipind suav si delicat din gene, trecandu-mi degetele prin parul, ce se deschidea pe zi ce trece la culoare. Barbatul din fata mea, imi zambi talamb si imi dadu cheia unui apartament de V.I.P., apoi se reintoarse la treburile lui.
- Peste douazeci si patru de ore, nu o sa-si aminteasca nimic, ii linistesc pe pustiul de langa mine, in timp ce ne indreptam spre cabina de voiaj.
- Chiar si ingeri o au? Ma intreba [i]Sufletul[/i] meu, intrand in cabina eleganta si luxoasa, ducandu-se direct la o usa si o deschise, dezvaluind un dormitor demn de un rege.
- Toti o avem, fiindca suntem extremi de frumosi. Faptul ca ne ascundem aceasta frumusete de ochii umani, dar noi intre noi, ne vedem frumusetea, ni se pare ceva... banal, ii dau raspunsul, luand o banana si muscand din ea.
Jessey ma instiinta ca se duce sa faca un dus, apoi pleca in baie. [i]Va fi o calatorie lunga...[/i]
Capitolul 16
Imi priveam reflexia in oglinda, uitandu-ma cu ochi-critic. Nu imi permiteam sa apar oricum in fata unor oameni necunoscuti, care traiau in zilele acestea post-apocaliptice, pe picior mare. Imi aranjez mai bine sacoul negru, fiind multumit, ca puteam sa imi port parul usor ciufulit. Aud usa de la camera noastra deschizandu-se, iar in prag isi facu aparitia Jessey, imbracat la patru ace, dar se chinuia cu acea cravata neagra nenorocita.
- Vino aici, spun amuzat, iar tanarul veni ascultator la mine, uitandu-se atent in ochii mei, in timp ce eu ii faceam nodul la cravata, avand grija sa nu il strang de gat din greseala. Gata, acum esti foarte frumos, ii soptesc si ii dau un mic sarut pe varful buzelor, facandu-l sa roseasca usor in obraji.
- Urasc cravatele, murmura castaniu, facandu-ma sa chicotesc usor si iesim amandoi din cabina, incuind-o cu cheia, care ramase la mine.
- Mie imi spui, ii marturisesc de ce nu aveam cravata la gat si de ce aveam camasa deschisa la primi doi nasturi.
Baiatul scoase limba la mine, dar o baga rapid in gura, cand pe langa noi au trecut niste domnisoare elegante, ce ne-au masurat din priviri. Deja stiam gandurile lor si ce vor visa la noapte, dar nu imi pasa de pararile lor. Oftez usor si coboram amandoi scara arcuita ce ducea in sala de mese, iar Jessey, casca usor gura, cand vazu luxul si extravaganta de pe acest vapor. Surad amuzat si il iau de mana, tragandu-l discret dupa mine, spre o masa de doua persoane, care am rezervat-o pentru noi doi.
- Doamne, ce lux, murmura castaniul, asezandu-se la masa, iar eu m-am pus in fata noi, incepand sa ma joc cu fitilul de la lumanare.
- Acest lux e facut cu multe actiuni de spalare de bani, pacte demonice si multe altele, spun calm, luand de la un chelner meniul si incep sa ma uit prin el. As vrea homar cu andive si caviar, pe langa un vin rosu, dau comanda chelnerului, lasandu-mi companionul cu gura cascata. Inchide gura si comanda, spun calm, continand sa ma joc cu fitilul.
- As dori la fel ca si companionul meu, dar fara vin, apa cu lamaie ar fi bine, spuse Jessey, dandu-i meniul, apoi ma privi curios, mai ales cand am aprins lumanarea, prin tragerea usoara a fitilului.
- Lasa-i sa se bucure de bugatia lor, cat mai pot, spun calm, incepand sa ma uit in jur, ascultand in acelasi timp muzica ambientala, frumoasa.
[i]Incurand, lumea asta va disparea pe vechi...[/i]
Chicoteam usor si superficial, din cauza unui dobitoc, care se dadea mare si tare la poker, unde am intrat la rugamintile lui Jessey. Chiar daca puteam sa castig mereu - tot timpul m-am priceput la jocuri de noroc -, lasam sa mai si pierd, ca sa nu para batator la ochi. Cand s-au retras toti din joc, eu am iesit din sala respective cu buzunarele doldora de bani, incat, daca as fi fost muritor, nu ar mai fi trebuit sa muncesc, mult si bine. Ajung la cabina si dupa ce ma asigur ca nu ma vede nimeni, dispar din fata usi, aparand in sufrageria, scufundata in intuneric. Deodata limina se aprinse, iar eu am orbit pentru cateva minute, fiindca trecerea aceasta brusta, era enervanta pentru ochi mei.
- Nocte, trebuie sa te intreb ceva, aud glasul lui Jessey, iar dupa tonalitatea lui, puteam sa spun, ca era panicat.
- Imi pare rau ca te-am ingrijorat atat de mult, cu sederea mea la masa de poker, dar am facut banuti muti, ii soptesc in ureche, dupa ce l-am luat in bratele mele si apoi, l-am sarutat fugar pe buze. Hai la culcare, fiindca un somn bun face minuni, spun pe un ton usor dadacit si matern, intorcandu-l spre usa dormitorului.
- Nu pot dormi, imi spuse, cand am intrat in incapere si l-am urcat in pat, invelindu-l bine.
- De ce? Il intreb curios, dezbracandu-ma de haine si punandu-ma langa el in pat, luandu-l in brate.
- Am niste vise ciudate, in care ma vad eu pe mine, dar celalalt eu, are culoarea ochilor si a parului, pe care il ai tu si pica in jos, fiindca aripile i-au devenit negre, in timp ce eu strig dupa el si ii spun niste cuvinte, imi marturisi, iar corpul meu imi deveni rigid. Nocte esti bine? Ma intreba Jessey, iar eu am injurat din nou prostia si ignoranta mea, precum si chestia cu [i]Sufletul[/i].
- Sunt bine, il mint, cat pot eu de frumos pe muritorul din bratele mele si ii dau un mic sarut pe ceafa.
Tanarul mormai ceva si se intoarse cu fata spre pieptul meu, ghemuindu-se acolo, ca un pui de pisica langa mama lui. Nu imi venea sa cred, ca Jessey avea vise cu mine, cand am picat din Rai, alaturi de Lucifer si ceilalti ingeri, care nu au vrut sa se caiasca si sa ramana in Rai, alaturi de Dumnezeu. [i]Fiule, mereu tu vei fi arma mea suprema. Prin tine, pot sa stiu exact ce se petrece in Rai, fiindca, cand ai picat, ai lasat ceva in urma[/i], imi amintesc cuvintele tatalui meu, cand am realizat ca lipsea ceva din mine. Imi scutur usor din cap si il privesc pe castaniul din bratele mele. Care era legatura viselor sale cu trecutul meu? [i]Care este secretul tau, Jessey?...[/i]
Capitolul 17
Stateam pe punte si priveam orizontul, in timp ce Jessey facea ca si Leonardo DiCaprio in filmul [i]Titanic[/i]. Il aud cum spune acea replica idioata, aproape facandu-ma sa rad, dar m-am abtinut in ultimul moment, fiindca se intoarse spre mine. Ii fac cu mana, iar castaniul cobori jos si veni spre mine, imbratisandu-ma, apoi ma privi direct in ochi, iar eu am putut sa vad, ca ochii sai albastri-cenusi, au inceput sa devina incet, un albastru de gheata, o culoare pe care o au ingeri sau cativa dintre ei. [i]Doar cei care provin din ingeri decazuri, ce si-au lasat in ultima clipa, partea buna in Rai, divizandu-se, ca doua jumatati[/i], imi aparura in minte, cuvintele de foc a lui Gana, un demon, ce a fost inger ca si mine.
- Nocte, imi aud numele rostit si clipesc de cateva ori, putand sa vad din nou ochii cenusi ai lui Jessey. S-a intamlat ceva? Esti foarte ingandurat, constata castaniul, iar eu am inghitit in sec, apoi am zambit cuceritor.
- Ce ar fi, ca in noaptea asta, sa fie ceva de vis? Il intreb la randul meu, privindu-l gales si dandu-i un mic sarut fugar pe buze. Ce spui? Il intreb, iar tanarul inrosi in obraji, facandu-ma sa ii zambesc impacitor.
- Nocte, mie imi este frica de durere, imi marturisi tanarul, iar eu am chicotit amuzat de nestinta lui si neglijenta mea.
Ii explic, ca Ingeri Cazuti, ca mine, nu fac niciodata dragoste sau sex fizic, cu fiintele umane, fiindca suntem prea puternice si cand ne abandonam placeri interzise si totusi, atat de delicioase.
- Dar atunci, cum o sa faci dragoste cu mine? Ma intreba curios si usor fricos, facandu-ma sa ii zambesc protector si senin.
Il pup pe frunte, tragandu-l dupa mine in interiorul vaporului. Ii voi arata cum fac fiintele supranaturale, dragoste cu oameni...
Intram in cabina noastra si inchis usile dupa noi, apoi ne trantim pe pat, pe spate, uitandu-ne unul la celalalt. Il vad pe Jessey, cum se ridica pe o parte si isi aseza o mana pe chipul meu, apropindu-si buzele de ale mele.
- Jessey, nu asa, ii spun, dandu-l delicat la o parte de pe mine, intizandu-l pe spate. Nu va fi nimic trupesc, totul se va petrece aici, ii soptesc, atigandu-i cu degetul fruntea, urcandu-ma deasupra lui, stang cu picioarele de o parte si alta, a bazinului sau.
- Cum? Ma intreba curios, cand i-am luat fata in maini si m-am aplecat de mijloc, incat fruntile noastre se atingeau.
- Totul se va petrece in mintea ta. Senzatile le vei simtit de-adevaratalea, dar nu vei putea sa te misti in realitate, doar in vis, ii spun si inchid ochii, incercand sa ma concentrez, dar atingerea sa usoara, pe interiorul coapsei, ma facu sa imi deschid foarte usor ochii.
- In mintea mea, poti arata cum vreau? Ma intreba curios, facandu-ma sa chicotesc amuzat de intrebarea prosteasca.
- Nu sunt succubusc sau incubusc, ca sa schimb imaginea ta. Ma vei vedea, exact inainte ca eu sa devin Inger Decazut, ii soptesc si inchid ochii concentrandu-ma.
Am intrat rapid in mintea lui, fiind uimit sa gasesc o incapere uriasa, amenajata in stil roman, cu un pat mare in mijloc si multe perdele din matase, atarnate de tavan. Trec prin fata unei oglinzi si imi vad parul alb ca zapada, taiat inegal, avand cateva suvite prinse la spate in coada de cal. Avea ochii de un verde-pisicesc si purtam un fel de bluza alba, cu pantaloni din panza albi, iar la brau un lantisor din aur.
- Asa ai aratat tu ca inger? Aud un glas cunoscut, facandu-ma sa zambesc amuzat, atintindu-mi ochii spre pustiul ce statea pe pat, imbracat destul de hilar dupa parerea mea.
- As putea zice si asa, ii raspund ambigu, indreptandu-ma cu pasi egali si relaxati spre tanar, care isi lasa automat capul pe spate, cand m-am aplecat deasupra lui.
Ii iau chipul in mana si imi lipesc buzele de ale sale pentru scurt timp, apoi le desfac cu ajutorul limbi, ce se trecura ca un sarpe in vizuina calda, dupa prada. Se intinse pe spate, chemandu-ma si pe mine peste el. Ma urc cu grija deasupra lui, fiind bucuros ca nu eram ca demoni aia, care aveau haine medievale, care ii incurcau si erau multe de dat jos. Incep sa ii sarut si sa ii ling, linia maxiarului, in timp ce il descheiam la camasa alba, din satin, cu mult calm, savurand fiecare miscare in parte. Ma ridic in fund si Jessey se ridica la randul sau, scotandu-si mainile din camasa si imbratisandu-ma strans, afundandu-si fata la pieptul meu. Zambesc amuzat si ii apuc barbia, dandu-i un mic sarut pe buze. Imi desfac bluza alba, care semana mai mult cu o toga romana, aruncand-o pe podea. Imi dau jos si lantisorul din aur de la brau jos, urmat de pantaloni albi. Ma intind deasupra tanarului, gol-golut, luandu-i mana in a mea si ii apuc intre buze, fiecare deget, sugandu-l si lingandu-l pervers. Dupa degete, incep sa ii sarut gatul, muscandu-l din cand in cand, lasandu-i urme vagi pe piele, facandu-l sa scoata un mic chitait ghidilicios, aratand ca in acel loc, daca e atins, rade de nu-i adevarat. Cobor cu buzele mai jos, sarutandu-i putin bicepsi inca in formare, apoi ma reped la unul dintre sfarcuri, incepand sa il musc jucaus, sa ii sug posesiv, sa il rotesc apasat si sa ii sarut cu delicatete unul dintre sfarcuri, pana l-am intarit, apoi am trecut si la celalalt.
- Nocte..., imi sopti numele, cand am coborat mai jos cu buzele, incercuindu-i buricul de cateva ori.
Il desfac la pantaloni, tragandu-i cu tot cu boxeri jos, ii iau madularul in mana, miscandu-mi de cateva ori, degetele de-a lungul sau.
- Nocte! Exclama de uimire, cand buzele mele se apasara intr-un sarut scurt pe capul penisului, inainte sa il cuprind cu totul in gura.
Imi trec limba si buzele de-a lungul barbatiei lui, facandu-l sa se arcuiasca si sa dea tot aerul afara din plamani. Imi strecor o mana sub el, patruzandu-l cu un deget, incepand sa il misc in interiorul sau, facandu-l sa geama usor. [i]As muzica pentru timpanele mele[/i], imi spun in minte, eliberandu-i madularul din buzele mele si retregandu-mi degetul din el. Ii trag bazul spre mine si ii pun picioarele pe umeri mei.
- Jessey, vreau sa ma asculti cu atentie, ii spun pe un ton calm si usor soptit. Vreau sa te relaxezi, ca astfel nu o sa te doara atat de rau aici, iar acolo, afara nu o sa simti un disconfort atat de mare, ii explic, simtind imediat, cum corpul sau se relaxa.
Ma potrivesc la intrare in trupul sau si il patrund incet, avand grija sa nu il doara. Se incorda imediat, arcuindu-se de spate si scapand un mic tipat de durere. Ma opresc din inaintat, lasandu-l sa se obisnuiasca cu dimensiunile mele, apoi incep din nou sa ma afund in carnea lui calda si dulce, ce se strangea in jurul meu, vrand sa ma inghita. Incep sa fac miscari usoare de du-te-vino, in timp ce Jessey se agata de mine, incepand sa se miste o data cu mine. Il simteam sub trupul meu, vibrand de placere, dar si de durere in acelasi timp. Bag o mana intre noi, incepand sa mi-o misc de-a lungul barbatiei, tanarului, facandu-l sa se elibere dupa un timp. Ies din trupul sau, ii dau un mic pupic pe frunte si ii spun ca il astept pe partea cealalta. Murmura ceva si imi dadu un sarut pe buze, lasandu-ma sa imi adun hainele si sa ma imbrac cu ele. Mai trec o data prin fata oglinzi si imi privesc forma ingereasca. Ating suprafata neteda, refletorizanta si rece. [i]Totul e doar o iluzie sau chair exista vreodata cale de mantuire a unui Inger Decazut?...[/i]
Capitolul 18
Imi treceam atent degetele si burele peste piele, inlaturand fiecare impuritate, care a indraznit sa ne atinga de mine, in timp ce in minte, imi veneau fel si fel de imagini, in legatura cu partida de dragoste, consumata intre mine si Jessey. Zambesc trist si melancolic, amintindu-mi forma mea angelica, pe care am pierdut-o, cand am ales sa merg cu tatal meu in Iad si sa nu raman alaturi de ceilalti ingeri in Rai. Oftez si trag aer in piept, amintindu-mi motivul puieril pentru care am ales decaderea. [i]Doar un copilas ar proceda asa[/i], ma cert in gand, in timp ce ieseam din dus, luand un prosop si incepand sa ma sterg cu el pe trup. Il pun pe mijloc si ies din baie, exact la timp, cand castaniul se trezi si incepu sa se intinda in pat, ca o pisica sub razele soarelui.
- 'Neata, frumusete, cum ai dormit? Il intreb, asezandu-ma langa el, punand o mana peste a sa si strangand-o incurajator, facandu-l sa imi zambeasca vesel.
- Ca un pui de urs Koala, imi raspunde, facandu-ma sa chicotesc amuzat de afirmatia lui si il ciufulesc usor in cap, apoi ma ridic din pat, incepand sa imi caut haine. Unde suntem acum? Ma intreba, dupa ce m-am imbracat si am inceput sa imi pieptan parul, ce devenea mai inchis la culoare, semn ca magia kitsune-lor anula orice magie pusa asupra mea.
- In doua sau trei ore, acostam pe tarmul nipon, ii spun, asezandu-ma langa el si il mangai usor pe fata.
- Asa arata-i tu ca inger? Ma intreba, ridicandu-se in fund, apoi se lasa in fata, intizandu-se ca o pisicuta peste picioarele mele, lasandu-si capul pe antebratul meu stang. Iti statea foarte bine cu acea culoare la par si acei doi de vis, imi sopti, dupa ce am aprobat din cap, raspuns la intrebarea de mai inainte.
Trag cu putere aer in piept si apoi ma ridic din pat, spunandu-i sa isi faca un dus, apoi sa se imbrace, ca azi ni se va spune destinele noastre. Ma indrept spre ochiul de sticla si privesc afara. [i]Care este adevarata mea poveste? Care este adevarata lui poveste?...[/i]
Coboram de pe vas, comportandu-ne ca am calatorit legal si ne indreptam spre templele vulpilor din paduri, pentru a discuta cu ele. Ii auzeam inima muritorului cum batea cu putere, iar eu nu am putut sa nu ii dau dreptate, fiindca nici mie nu imi era tot una sa le cer ceva acelor zeitati sirete, dar mergeam sigur pe mine, pentru a nu-l speria si mai rau pe muritor. Eram bucuros ca Alucard nu ne-a urmarit pana aici, fiindca magia acestui taram il dezgusta foarte mult si doar cu o anumita invitatie in gand, poate intra aici.
- Nocte, ai auzit? Ma intreba soptit castaniul, cand am ajuns la intrarea intr-o padure de bambus, iar eu am inceput sa ascult atent.
La inceput am auzit sunetul vantului cum bate printre copaci si a unor insecte. Cand vreau sa spun ceva, inghet cu gura deschisa, prin vazduh se auzi o pereche de aripi, batand. [i]Fal! Fal! Fal![/i] se auziea tot mai aproape, iar eu mi-am intors cu groaza spre spatele nostru, unde ateriza Alucard in forma lui adevarata. Aripile de un albastru-cobalt, pareau uriase, fata de corpul fragil, acoperit doar de o toga romana, neagra peste piept, pusa pe diagonala. Parul sau blond, acum acea o culoare de un verlin-otravit, aratand ca este posedat de cineva cu adevarat puternic. Ochii aceia adorabili pe care ii avea, acum erau de un rosu-aprins, cu pupila de un galben-neon, imi dadeau fiori prin tot corpul.
- Jessey! Fugi! Imi imping [i]Sufletul[/i] de langa mine, la timp, fiindca Arhanghelul isi lua avand cu aripile si imi prinse mijlocul intre bratele sale si umarul sau drept.
Ma lovi de lemnul porti de intrare in padure, facandu-ma pentru cateva mini-secunde sa imi pierd respiratia. Imi prind ambele maini si il lobesc intre omoplati si de unde ii ieseau aripile, facandu-i cunostinta cu pamantul, in care facu si gaura. Fac cativa pasi in lateral si cand vreau sa trec acea poarta, ma apuca de glezna, ma smuci si ma azvarli in copac, rupandu-l cu mine in doua, ranindu-ma si pe mine.
- Dupa ce te las fara putere, ma duc dupa nenorocitul ala de Jessey si il ucid. Iti omor si bunatatea pe care ai lasat-o in urma, in bratele fratelui tau, Gavril, in stare de bebelus, dar scuze, tu nu iti mai amintesti partea asta, Mana dreapta a lui Dumnezeu, care in acelasi timp e Mana stanga a diavolului, spuse vernilul, facandu-ma sa mijesc ochii, apoi sa ma concentrez.
Corpul incepu sa imi straluceasca usor si incepu sa fie inconjurat de pene negre de corb, ce imi chimba radical infatisarea. Parul meu era negru-adanc, cu bretonul intr-o parte si lung pana la umeri, iar in spate cobora in trepte, la spate. Ochii ii aveam de un albastru-inghetat, iar pupila neagra, era verticala. Purtam acelasi haine ca si cum as fi fost un inger, dar erau negre, iar la brau aveam cingatoarea subtire din argint, cu cruciulita mea pe ea si nu din aur.
- Mai, mai, ce avem noi aici, un Zeu al Mortii, spuse Alucard, cand eu am apucat manerul coasei mele din argint, ce scanteia in lumina lunii. Dar acest nou Zeu al Mortii isi va cunoaste sfarsitul, inainte sa fi gustat macar din puterile acestui zeu! Striga Alucard scotandu-si o sulita din aur din pamant, se inalta putin in aer si apoi porni spre mine.
- Chiar si un Arhanghel al Iadului nu scapa de judecata suprema si nu scapa in viata, dupa intalnirea cu un Zeu al Mortii! Strig la randu-l meu, zburand intr-o parte, ferindu-ma de el, apoi ii apar in spatele sau.
Ridic coasa si il privesc direct in ochi, cu ura si raceala, apoi arma mea cobori in jos. [i]Acum, destinele noastre se despart, amintirile se uita, legaturile se distrug si lovitura aceasta e decisiva...[/i]
Capitolul 19
Priveam lesul tanarului cum se dezintegra, aratand ca demonul ce l-a posedat, nu poate sa ii mai sustina corpul in lumea asta, mai ales dupa ce a fost rapus de un Zeu al Mortii. Stramb din nas, dezgustat si pornesc spre intrarea in padure, urmand sa il gasesc pe Jessey. Speram din suflet, ca acele kitsune sa nu ii fi facut rau si sa trebuiasca sa mai pornesc un razboi supranatural, incat imi gaseam sfarsitul in mainile tatalui meu. Ma incordez, cand aud un fosnet, pregatindu-mi coasa pentru a ma apara in caz de ceva. Dintr-un tufis aparu o femeie inalta cat mine, cu parul alb, lung pana la fund sau si dintre suvitele de zapada, se iveau niste urechi de vulpe, cenusi. Ochii de un topaz-lichid, cu pupila verticala, ma cercetau atent, dar renunta imediat, zambindu-mi prietenos.
- Muritorul e bine, dar ar trebui sa il eliberezi cat mai repede din acea forma, imi spuse Naga, facandu-ma sa ma incrunt.
- Ce vrei sa spui cu asta? O intreb, pornind alaturi de ea pe carare, indreptandu-ne spre templul din padurea de bambus.
- Sti foarte bine ce vreau sa spun, dar nu vrei sa recunosti, spuse zeita kitsune-lor si cea a alchimiei, facandu-ma sa ma uit chioras la ea.
Tanara isi dadu ochii peste cap, dar nu imi spuse mai multe, facandu-ma sa ii dau dreptate unui demon, ce a spus, ca aceste kitsune, nu spun mai mult decat vor ele. Oftez si pornim mai departe prin padure, in timp ce maiestoasa luna ne lumina calea. [i]Pana cand...[/i]
Deja ii auzeam glasul cum se contrazicea cu cineva, despre nu stiu ce joc muritor. [i]Asta-i Jessey[/i], imi spun in gand, cand am intrat in curtea templului, vazandu-l rapid pe muritor in compania lui Arhanghelului Gavril. Imi dau ochii peste cap si ma duc la cei doi, care se pareau ca se contraziciau pe un joc de copii mici.
- Deranjez? Intreb, asezandu-ma pe o buturuga, iar o kitsune veni si imi puse o ghirlanda dupa gat si o coronita in par.
- Nocte, spune-i afurisitului astuia de inger, sa piarda, mi se planse castaniul, facandu-ma sa ridic o spranceana neagra, incercand sa ignor, pe copiii kitsune-lor, ce i-au facut de lucru cu parul meu.
Il privesc pe Arhanghel, ce aproba din cap si il declara pe Jessey invingator. Baiatul incepu sa chiuie de bucurie, dar aceasta bucurie se sterse repede, cand m-am ridicat in picioare si l-am apucat si pe el de mana, ridicandu-l. Ii iau chipul in maini, tinandu-l nemiscat, iar eu am putut sa intru in mintea lui, pentru ai afla adevarata sa origine. Totul deveni negru in jurul meu, apoi am fost intampinat de o lumina puternica, trezindu-ma in nori, inconjurat de mii si mii de ingeri. Maresc ochii si privesc in jurul meu, apoi zambesc ironic. Se parea ca pustiul chiar avea niste puteri divine si apartinea unuia dintre ingeri. Incep sa ma plimb in jur, pana cand m-am reperat pe mine in forma mea angelica, vorbind cu Arheanghelul Gavril, mai mult susotind si privind panicat in toate directile. Ma incrunt si ma apropri de forma mea, care imediat se indeparta de Arhanghel, facandu-si loc printre ceilalti ingeri. Treceam prin barbati impunatori, parca as fi fost o stafie. Cand ajung in rand cu forma mea angelica, raman uimit sa imi vad tatal in lanturi, alaturi de alti ingeri, fiind impinsi spre Iad. Forma mea vrea sa plece de acolo, dar un lant aruncat din acel hau intunecat, il prinse de mijloc si incepu sa il traga spre margine, in timp ce hainele, parul si ochi mei, incepeau sa isi schimbe culoarea incet.
- Nocte! Se auzi strigatul lui Gavril, ce tasni din multime, apucandu-ma de mana si incepu sa ma treaga departe de margine.
- Gavril, da-mi drumul, se auzi vocea mea, urmata de un scancet de copil, iar hainele cu trupul meu a marit viteza de schimbare a culorii. Pentru mine numai este speranta in acest moment, dar pentru el..., forma se opri din vorbit si ii puse ingerului din fata lui, un bebelus in fasa alba, ce scancea usor, se mai poate face ceva. El este partea mea buna pe care nu vreau sa o pierd, ii explica prietenului sau, ce mari ochii de uimire. Ne vom vedea curand, Lux., sopti numele bebelusului, apoi dadu drumul maini Arhanghelului, lasandu-se tras in Iad.
Simt cum sunt azvarlit inapoi in trupul meu si clipesc de cateva ori, pentru a-mi reveni. [i]Nu se poate...[/i], imi soptesc in minte, privindu-l pe muritorul din fata mea. Nu imi venea sa cred, ca eu am reusit sa las in urma toata bunatatea din mine, pentru a nu-mi corupe adevaratul suflet, cand am fost tras in tenebrosul Iad.
- Lux..., soptesc numele adevarat a lui Jessey, iar baiatul incepu sa straluceasca din fiecare por.
Fiecare tresatura a sa, pe care o stiam foarte bine, incepu sa se schimbe, incat ajunsese sa fie la aceeasi intaltime cu mine si sa semene exact cum forma mea angelica. Dupa ce acea stralucire disparu, am putut sa il vad pe Lux, partea mea buna din fiinta mea. Ii dau o suvita alba dupa ureche.
- Sa ai grija de el, acolo sus, spun lui Gavril, ce veni langa tanar, mai ales ca era timpul ca ei sa plece in Rai.
- Stai, tu nu vi? Ma intreba panicat, tanarul inger, iar in ochii de un verde-pisicesc, au inceput sa se umezeasca usor.
- Eu nu pot intra acolo, dar nu fi trist, o sa ne revedem foarte curand, promit, soptesc si ii apuc barbia, dandu-i un mic sarut pe buze.
Dadu sa raspunda, dar Gavril ii sopti ceva, apoi isi luara impreuna zborul spre inaltul cerului. Ma uit lung dupa ei si zambesc in sinea mea. [i]Cand promit ceva, chiar ma tin de cuvant[/i], spun in gand, luandu-mi zborul, pronind spre Europa, mai ales ca am primit un mesaj de la tatal meu telepatic. Acolo era nevoie de... [i]Mana stanga a diavolului...[/i]
[center][size=14][i]The End[/i][/size][/center]
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu